Marți, 25 octombrie, o manifestare dedicată Zilelor Bibliotecii Județene și a patronului ei spiritual, Vasile Voiculescu, a avut loc cu o participare bogată în scriitori buzoieni, pe care instituția de cultură îi apreciază foarte mult. De altfel, „Scriitori buzoieni în saloanele Bibliotecii” este titulatura sub care s-a desfășurat acest eveniment cultural de marcă, cu nu mai puțin de șase lansări de carte ale unor foarte valoroși autori, cinci dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Este vorba despre șase scriitori buzoieni care și-au prezentat în fața colegilor și a unui public avid de lectură de bună calitate cele mai recente cărți. Este vorba despre scriitorii Valeria Manta Tăicuțu, care a lansat volumul „Marea sarcastică”, Titi Damian, care a vorbit despre „Muscelu-Cărămănești în istorie & scriitorii săi în contemporaneitate” și despre Nicolai Tăicuțu, care a venit cu proaspătul volum de versuri „la dispoziția poemului”.
De asemenea, scriitorul Tudor Cicu s-a prezentat în fața confraților de condei cu cel mai recent al său roman, premiat și la Concursul Național Literar „Vasile Voiculescu” din această toamnă, „Pierdut prin Siberia”. Au mai lansat volume și președintele Uniunii Ziariștilor din România – filiala Buzău, Stan Brebenel, care a vorbit despre cel de-al cincilea volum din seria intitulată „Șlefuitorii de cuvinte”, și Sorin Călin, care a vorbit despre „Omul de tinichea – Vremea Călinilor”, cea mai recentă carte a sa despre o profesie, cu personaje ale căror chipuri s-ar putea regăsi între rudele sale, în familia sa.
Invitat special la eveniment a fost scriitoarea Daniela Șontică, membru al Uniunii Scriitorilor din România și redactor la „Ziarul Lumina”, cotidianul Patriarhiei Române, cea care a susținut o conferință despre istoria manifestărilor dedicate lui Vasile Voiculescu și despre rolul scriitorilor în viața cotidiană. Și ea a venit cu o carte a sa, cea mai recentă, intitulată „30 de scriitori români din exil, 1945-1989”, în care a încercat să aducă în atenție o parte mai puțin cunoscută a literaturii noastre de către publicul larg, dar cunoscută unui public restrâns, specializat, format din critici și istorici literari. În această carte, Daniela Șontică ne spune că a încercat să redea „părți mai puțin cunoscute din biografia și activitatea și a celor mai cunoscuți autori din exil, precum Eliade, Cioran și Ionescu, dar și din viețile și câteva repere din ceea ce au făcut alții scriitori la fel buni și de importanți, dar aproape deloc cunoscuți. Se află acolo, pe lângă acele linii eseuri și portrete și nouă interviuri cu oameni care i-au cunoscut pe unii dintre ei, dar și interviuri cu critici literari care sunt cunoscători ai fenomenului”.
Eveniment cu și despre scriitori fără anotimp
Putem spune fără să greșim că evenimentul s-a petrecut cu cărțile pe masă, dar și în sufletele auditoriului, și că a fost vorba atât despre un eveniment literar, cât și despre un eveniment de suflet încărcat de emoție, de aducere aminte față de memoria lui Vasile Voiculescu, dar și a confraților de condei plecați prea devreme la stele. „Este bine să ne amintim de toți scriitorii buzoieni care nu mai sunt printre noi, dar care, prin activitatea lor, au consolidat și mai mult legăturile dintre Bibliotecă și lumea literară. Mă gândesc aici la Marin Ifrim, Nistor Tănăsescu, Lucian Mănăilescu, Gheorghe Ene, Emil Niculescu, Gheorghe Istrate, Ion Gheorghe, Ion Stanciu, Ion D. Iacob și mulți alții pe care îi știți mai bine decât mine pe care din emoție nu mi-i mai amintesc, dar cărora le port și eu recunoștință pentru că și pe mine m-au ajutat într-un fel sau altul prin viața lor, prin scrisul lor, prin generozitatea lor”, a spus Daniela Șontică.
Scriitoarea Valeria Manta Tăicuțu a completat cele spuse de Daniela Șontică cu o mărturisire a unui gând care a încercat-o înainte de a-și prezenta cartea.
„Vorbeam cu Daniela Șontică înainte de începerea manifestării că invitații noștri s-au așezat mai în spate, lăsând în față locuri goale. Apoi, tot Daniela Șontică i-a pomenit pe cei dragi nouă, care nu mai sunt, și m-am gândit într-o fracțiune de secundă că scaunele acestea nu sunt goale și că în aceste scaune îi avem și pe Lucian Mănăilescu și pe Emil Niculescu și pe Ioan P. Iacob și pe Ioan Stanciu și pe toți cei care nu mai sunt fizic între noi, dar cu siguranță că ei stau în aceste scaune pentru că întotdeauna au fost prezenți la zilele Bibliotecii «V. Voiculescu» din Buzău. Întotdeauna au venit cu cărți și cu vorbe bune, întotdeauna au venit cu prieteni și au venit între prieteni”, a spus scriitoarea, care a continuat cu o altă mărturisire de suflet, de această dată despre poetul său preferat, care a inspirat-o pentru realizarea primului volum dintr-un lung șir titluri foarte valoroase care constituie o foarte valoroasă carte de vizită a scriitoarei buzoiene.
„Chiar dacă nu sunt buzoiancă – am fost adusă aici acum aproape cinci decenii -, Vasile Voiculescu a fost poetul meu preferat; și nu spun numai așa, pentru că suntem la zi de sărbătoare și că trebuie să îi fac complimente directorului acestei biblioteci sau celor care sunt buzoieni și iubesc biblioteca și îl iubesc pe V. Voiculescu. Pe Vasile Voiculescu l-am iubit întotdeauna și prima carte de poezii pe care am scos-o a fost o carte de sonete, «Citește Ulise și plângi» , în care am adoptat și eu forma bloc a sonetului practicată de inegalabilul Vasile Voiculescu. De curând am scos această carte la Editgraph, o editură stimabilă a Buzăului, neinvitată la târgul Gaudeamus al Buzăului așa cum neinvitați am fost și noi scriitorii buzoieni, deși Buzăul are câțiva și nu ușor de trecut cu vederea. Coperta cărții este făcută de fiica mea, poeta și profesoara Silvia Ioana Sofineti, căreia îi mulțumesc”, a spus scriitoarea în introducerea momentului de lectură, recitare de poezie mai exact, pe care avea să îl realizeze însuflețind în interpretarea proprie patru poeme din cartea sa „Marea sarcastică”, din care se poate observa cu claritate că este vorba despre poezie socială, cu rol cathartic.
Carte de la Soroca
Zilele acestea, Biblioteca Județeană a fost bucuroasă să primească niște cărți deosebite tocmai de la Soroca. Și pentru că a fost o zi a cărților, a lansărilor de carte, și acestea, sosite de la prietenii Bibliotecii Județene de
dincolo de Prut, au fost prezentate în cadrul Manifestării Zilele Bibliotecii. Prietenia aceasta datează de zeci de ani, de când Biblioteca Județeană din Buzău a înființat prima bibliotecă de carte românească din Republica Moldova, nu la Chișinău, ci în teritoriu, la Soroca. „Unul dintre prietenii noștri, care a rămas prieteni cu Buzăul pe vecie este Petrică Popa. Este un mare scriitor și directorul Teatrului din Soroca. Mi-a trimis din volumele sale. Ultimele volume. Patru volume ale domniei-sale și prin nepotul său, care lucrează la Poliția din Chișinău și care se pregătește la Centrul Shengen; comandantul acestuia mi-a trimis pentru biblioteca noastră două volume extraordinare, pentru cei care fac cercetare istorică”, a spus directorul Sorin Burlacu, care a făcut precizarea că este vorba de „Prizonieri de război. Istorie de documente (Lagărele din RSSM)” și „O tradiție militară a moldovenilor”.
Pe lângă acestea, Biblioteca Județeană s-a mai îmbogățit cu volumele despre Marin Preda pe care le-a priit de la scriitorul Titi Damian. De altfel, cu această ocazie, scriitorul Titi Damian a primit din partea Bibliotecii Județene „Premiul de excelență pentru cel mai activ scriitor în sprijinul Bibliotecii Județene «V. Voiculescu»”. Scriitorul Titi Damian a mulțumit directorului pentru diploma acordată, fiind vădit emoționat, dar a mai mulțumit și pentru cei care l-au însoțit la lansările de carte pe care le-a organizat de la primul său volum până la cel realizat în această vară, în vârf de munte, la Muscelu Cărămănești.
Cărți și mărturisiri
„Când am început să public, la 59 de ani, primul volum din tetralogia <Muscelenii>, <Fagul>, în 2005, nu credeam că voi ajunge să vă vorbesc dumneavoastră și că astăzi să scot de la tipografie cea de-a 25-a carte. Tetralogia <Muscelenii> – <Fagul>, <Umbra>, <Norul>, <Ruina> – a avut un traseu ascendent. Și tot buzoienii au fost aceia care mi-au dat marele Premiu Național <Vasile Voiculescu>, cu toate că fiecare dintre aceste patru volume au fost premiate și de Uniunea Scriitorilor. Ele au fost completate de <Sisif coborând muntele> și <Secunda astrală>. Va urma și <Sisif urcând muntele>”, a mărturisit scriitorul. În pauzele de scris, dintre romane, Titi Damian citește foarte mult, iar rezultatul acestor lecturi se reflectă în cronicile sale de întâmpinare, cu care a ajuns la al șaselea volum. El se numește „Lecturi polifonice” și a fost prezentat cu ocazia acestui regal literar pus la cale de Biblioteca Județeană.
„Eu am început să scriu mai târziu. La 50 de ani am scos prima cărțulie”, a mărturisit scriitorul Nicolai Tăicuțu, care a ma spus că recuperează timpul în care nu a scris și vine acum la Bibliotecă cu foarte multe volume scrise în perioada din urmă. „De atunci s-au mai adunat vreo 18, niște antologii
și altele”, a afirmat scriitorul. El a recitat câteva dintre versurile sale, precum „Regăsirile”, sau o poezie mai deosebită, cum a numit-o autorul, care a mărturisit că este poezia „care nu își are loc în mileniul III, dar dacă am ajuns aici, am scris-o: <câte ceva din ce a fost>”. Nicolai Tăicuțu a făcut și un scurt bilanț al referințelor, cronicelor pe care le-a adunat de-a lungul timpului, și care l-au determinat să continue să scrie. Sunt nu mai puțin de 70 de autori care au vorbit despre creația sa.
„Ziua de 25 octombrie este o zi de care nu vreau să îmi aduc aminte”, a spus scriitorul Tudor Cicu, ținând în mână cel mai recent roman al său, „Pierdut prin Siberia”. Și cu toate acestea, această zi groaznică face parte din acest volum, foarte apreciat al său. „Pe 25 octombrie, la garnizoana militară din Constanța, eram cu băgăjelul în mână și ne-au băgat într-un vagon și ne-au trimis în Armată. Dădusem la facultate și n-am intrat în anul acela; și a trebuit să fac Armata. Am plecat într-un război cu viața…”, s-a confesat scriitorul Tudor Cicu. Cartea are la bază fapte reale de la care a pornit autorul, precum plecarea în Armată sau un jurnal al unui colonel, Costea P. Duminică, cum i-a spus autorul, înmormântat la Cimitirul Eroilor în Buzău. „Așa am pornit la această carte, cu un jurnal despre acel moment nefericit, zic eu, din viață când, acum 50 de ani am plecat în Armată și am scris câteva cuvinte pe care le-am preluat chiar în începutul jurnalului colonelului Costea P”, a mai povestit scriitorul care a și citit un fragment pentru a ilustra paralelismul celor două evenimente.
Ultimul volum din cilul „Șlefuitorii de cuvinte” a fost prezentat apoi de autorul lor, Stan Brebenel. Este vorba despre o antologie a poeților români boemi. Au mai apărut înainte patru volume care s-au referit la poeți români contemporani, o antologie a poeților clasici români, o antologie a poeților români în afara granițelor țării, antologia liricii feminine. În volumele anterioare se regăsesc parte dintre cei care aveau loc de frunte în al cincilea volum: Ion Niculescu, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu etc. „Demersul realizării acestor antologii a venit pe parcurs. Am avut o colaborare cu ziarul OPINIA. A fost un demers de a prezenta cititorilor poeții buzoieni. În al cincilea volum fiecare poet este prezentat cu câteva date biografice și cu anumite lucruri din viața și activitatea sa care m-au determinat pe mine să îl încadrez în categoria de poet boem. Au fost exemplificate cu câteva poezii, în ziar cu
patru-cinci, iar în carte, funcție de lungimea lor, cu două-trei”, a explicat pentru cei prezenți Stan Brebenel.
Sorin Călin a venit de la Râmnicu Sărat cu o poveste de familie. El lucrează la Centrul Cultural din Râmnicu Sărat și a prezentat volumul intitulat sugestiv „Omul de tinichea”. „Se împlineau prin 2020, 100 de ani de meserie; străbunicul, bunicul, frații, tata, și noi am fost atrași să acoperim casele oamenilor să-i ferim de ploaie, de căldură”, a povestit Sorin Călin despre meseria practicată în familia sa de circa 100 de ani.
