Fundația Comunitară Buzău a trimis primăriilor buzoiene o scrisoare prin care le invită să adopte „Bugetul Participativ”, un instrument de management deschis, incluziv și transparent, care permite participarea reală a cetățenilor la deciziile care stabilesc cum se va cheltui un procent clar definit în acest sens din bugetul de investiții al administrațiilor locale. Scrisoarea deschisă pe care Fundația Comunitară Buzău a transmis-o liderilor locali din județ este adusă și la cunoștința organizațiilor neguvernamentale buzoiene, cu invitația de a o semna și a o susține. În scrisoarea res-pectivă, organizația neguvernamentală motivează propunerea făcută cu argumente rezultate în urma aplicării acestui mecanism în câteva dintre orașele țării, dar mai ales în lume.
Principalul beneficiu al bugetării participative pe care Fundația Comunitară îl aduce în atenția primăriilor îl reprezintă activarea societății civile în susținerea și implementarea de proiecte. „Ne adresăm dumneavoastră în speranța că înțelegem cu toții că România are nevoie de un sistem activ de implicare a cetățenilor în viața localității pe care o reprezentați. Rolul comunității locale este foarte important și considerăm că implicarea activă a locuitorilor poate duce la scăderea gradului inegalității sociale, creșterea calității vieții și protejarea democrației, dar, cel mai important, poate duce la creșterea gradului de apartenență la comunitate”, spun în scrisoare reprezentanții Fundației Comunitare Buzău.
Gradul de colectare a taxelor crește cu 30 la sută
Această implicare a societății civile înseamnă și o mai bună comunicare între administrație și cetățeni care îmbunătățește relația administrației publice cu cetățenii, crește gradul de transparență al administrației publice şi eficiența cheltuirii banului public și, odată cu aceasta, contribuie la creșterea gradului de colectare a taxelor locale ceea ce conduce la creșterea bugetului local, lucru pe care și-l dorește, de altfel, orice primărie. Nu în ultimul rând, prin încurajarea implicării cetățenilor în luarea deciziilor, alocarea şi supravegherea folosirii resurselor în comunitate, va crește și calitatea serviciilor publice oferite în sensul satisfacerii cetățenilor, dar și gradul de responsabilizare a liderilor locali, ceea ce se va traduce prin creșterea nivelului de încredere în guvernarea locală. De asemenea, dinamizarea societății civile va contribui, mai spun reprezentanții Fundației comunitare și la cultivarea unor atitudini democratice.
Unul dintre argumentele aduse de Fundația Comunitară în sprijinul beneficiilor adoptării bugetului participativ îl reprezintă concluziile unui studiu efectuat de Banca Mondială. „Un studiu al Băncii Mondiale care examinează 253 de cazuri de buget participativ din America constată că municipalitățile cu acest proces colectează cu peste 30 la sută mai multe taxe locale decât municipalități similare fără acesta. De asemenea, cercetătorii au constatat că societatea civilă este capabilă să creeze o formă de guvernare mai eficientă pe termen lung, să folosească mai bine resursele publice, cetățenii pot dobândi abilități care le permit să fie cetățeni activi, scade nivelul de delicvență fiscală și cu cât numărul de participanți implicați în proces crește, cu atât și fondurile dedicate educației se măresc”, transmit reprezentanții Fundației Comunitare Buzău.
Organizația non-guvernamentală explică și modul în care se construiește bugetarea participativă și cum se pune el în aplicare. Cheia succesului acestui mecanism o reprezintă cunoașterea cât mai exactă a nevoilor, speranțelor și atitudinilor cetățenilor de către administrație. Cunoașterea duce mai departe la posibilitatea îmbunătățirii acestor relații între instituțiile publice și cetățeni și impune inclusiv crearea unor servicii inovatoare și a unor standarde mai ridicate, testate și apoi aplicate înainte de schimbarea dorințelor și preferințelor cetățenilor.
„Bugetarea participativă este un proces derulat de către primăria unei localități, care permite cetățenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea localității lor. Primăria alocă o parte din bugetul anual pentru proiecte, propuneri și inițiative ale locuitorilor cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătăţit în anul viitor în localitate. Cetățenii au posibilitatea să depună propuneri de proiecte de interes pentru comunitate (conform regulamentului, bugetului și programului stabilit de reprezentanții primăriei), proiectele urmează un proces de verificare a gradului de implementare, analiză și validare de către reprezentanții primăriei, urmând să fie făcute publice și supuse votului cetățenilor. Doar proiectele cu cele mai multe voturi vor primi buget și vor fi implementate de către administrația locală”, explică reprezentanții Fundației Comunitare Buzău.
Primăria Buzău agreează propunerea
Prima administrație care se arată interesată de propunerea Fundației Comunitare Buzău este primăria municipiului reședință de județ. Și asta poate și pentru că a urmărit cu atenție demersurile pe care Fundația Comunitară Buzău le-a făcut de mai bine de un an în favoarea activismului civic. „Desfășurăm de un an și jumătate un proiect de activism civic, prin care încercăm să impulsionăm colaborarea între cetățeni și autoritățile locale. Inițial, am făcut cercetare; am făcut un sondaj de opinie ca să stabilim domeniile în care cetățenii vor să se implice; am ajuns la această bugetare participativă care nu este un concept nou. El se întâmplă deja. Este deja din ’89 în Brazilia și a apărut pentru a scădea această diferență de inegalitate economică. O primărie are o sumă de bani pe care vrea să o investească în comunitate, doar că nu hotărăște ea unde să investească, ci întrebă cetățenii. Fie că este o persoană fizică, fie că este un grup de inițiativă, fie că este un ONG, poate veni cu proiecte către primărie. Nu sunt proiecte care țin de ONG, pe care să le implementeze apoi ONG. Cetățenii sau un ONG depune proiectul, iar primăria se uită dacă e OK, și ce ar mai trebui adăugat ca să îl poată implementa”, a explicat în linii mari cum s-ar putea aplica acest concept la nivelul comunităților buzoiene, Aura Cășaru, reprezentant al Fundației Comunitare Buzău, care își exprimă disponibilitatea de a sprijini acele administrații care doresc să implementeze această prioritizare participativă.
Reamintim că la studiul derulat de Fundația Comunitară efectuat în ultimele luni ale anului trecut în care cetățenii erau invitați să își spună părerea cu privire la activitatea autorităților locale dar și ce anume și-ar dori să se întâmple în localitatea lor, cei mai mulți buzoieni, anume 72 la sută, considerau că cel mai important aspect pentru îmbunătățirea vieții este creșterea calității spațiului verde și amenajarea de spații verzi noi. Un procent important dintre cei care au participat la acest studiu, 70 la sută, vor mai multă implicare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Mai multă atenție își doresc buzoienii și pentru dezvoltarea turismului în localitățile lor dar și pentru dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde. Probabil că pe lista buzoienilor s-ar regăsi astfel de propuneri dacă administrațiile ar dori să implementeze bugetarea participativă.
„Dacă primăriile ar dori să implementeze această prioritoizare participativă – adică să lași cetățenii să prioritizeze lucrurile, pentru că ei știu mai bine ce probleme are comunitatea, plus că îi convingi să fie alături de tine în continuare -, noi cu drag ne dorim să ne implicăm, atât timp cât expertiza noastră permite. Deocamdată știm că Primăria Buzău își dorește să implementeze bugetarea participativă. Am lansat o scrisoare deschisă în care invităm ONG să se alăture campaniei, să semneze scrisoarea și să ducă mai departe discuțiile în comunitățile lor. Vrem să trimitem să le trimitem primăriilor mai multe elemente despre bugetarea participativă, cu exemple care să arate de ce e bine să o implementeze în localitățile lor, exemple de bune practici; ne dorim să luăm legătura directă cu consilierii și primarii care ar putea să implementeze și ne oferim să le fim suport dacă își doresc să implementeze bugetarea participativă”, spune Aura Cășaru.
La noi în țară sunt doar câteva administrații care au implementat Bugetul participativ. Una dintre ele este cea de la Ciugud, care a dus lucrurile mai departe, până la nivelul copiilor. Mai exact, copiii sunt încurajați să îşi exprime dorinţele şi ideile, dar mai ales să participe activ la luarea unor decizii care îi privesc. De asemenea, prin acest demers se încearcă transmiterea către copii a informațiilor despre ceea ce înseamnă drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti,ca aceștia să înţeleagă rolul unei administraţii locale şi gândească proiecte prin care să își facă copilăria mai frumoasă.
O altă administrație locală care a implementat bugetul participativ este cea de la Timișoara. Prin urmare Primăria Timișoara a trecut de ceva vreme la etapa de implementare a proiectelor votate de timișoreni. „Un mecanism apărut în Brazilia, în anul 1989, ce urmărea scăderea gradului inegalității economice în țara cu cea mai mare inegalitate economică din lume la acel moment (70 la sută), a fost cu adevărat un sistem inovativ în organizarea procesului democratic. Acesta poartă numele de bugetare participativă și a cunoscut o extindere exponențială în anii următori în întreaga lume fiind aplicată, cu succes, până în acest moment în mii de administrații publice. Bugetarea participativă este un tip de aprovizionare cetățenească în care oamenii de rând decid cum să aloce o parte dintr-un buget public printr-un proces de deliberare democratică și luare a deciziilor. Procesul de bugetare participativă este deschis, incluziv și transparent, în care membrii comunității se implică direct în formularea deciziilor privind prioritățile de cheltuire a banilor din bugetul local”, spun reprezentanții Fundației Comunitare Buzău.
Cei interesați se pot alătura campaniei AICI
