Născută în satul buzoian Cândeşti, dintr-o mamă de origine romă şi un tată român, Mihaela Drăgan (34 ani) este dovada vie a succesului în viaţă după multă muncă, umilinţe şi lupte cu prejudecăţile oamenilor.
Fata care în liceu era strigată deseori „Ţiganco!” este astăzi o actriţă apreciată, distribuită în filme precum „Aferim” al lui Radu Jude sau „Magie Noire”, regizat de Fanny Ardant. Luni seară, 21 septembrie, buzoianca din Cândeşti a urcat pe scena Galei Premiilor UNITER (Uniunii Teatrale din România) susţinând un discurs-manifest cu ocazia ridicării premiului oferit de British Council Companiei de Teatru Giuvlipen pe care chiar ea a înfiinţat-o alături de actori şi actriţe de etnie romă.
Imediat ce a primit premiul „pentru activitatea de promovare şi susţinere a incluziunii sociale şi încurajarea implicării civice”, actriţa Mihaela Drăgan a rostit un discurs tăios, unul în care a subliniat problemele cu care se confruntă actorii şi actriţele de etnie romă în România.
„Actorii romi de multe ori nu-şi găsesc un loc în teatrele din România”
„Mulţumesc pentru acest premiu care sună ca şi cum ar fi fost acordat unei organizaţii pentru drepturile omului, iar asta cu atât mai mult este o onoare pentru noi, pentru că da, suntem mândre pentru că am creat un teatru progresist, care promovează vocile actriţelor şi actorilor romi, care de multe ori nu-şi găsesc un loc în teatrele din România. Din cauza stereotipizării. Şi a rasismului câteodată. Iată că la câteva sute de ani după ce sclavii culturali romi au pus bazele teatrului premodern în ţările române, un teatru rom şi actriţe rome sunt premiate pentru prima dată în istoria premiilor UNITER”, a spus buzoianca pe scena Galei UNITER.
Mihaela Drăgan a mai spus că este timpul ca în România să existe „o instituţie de teatru rom de stat”: „Acum, la cinci ani după ce am înfiinţat Giuvlipen, ne cerem dreptul de a avea o instituţie de teatru rom de stat, aşa cum au toate celelalte minorităţi naţionale care să ne reprezinte. Celebrăm şi acest moment şi vrem să mulţumim comunităţii noastre rome pentru că este o permanentă inspiraţie pentru munca noastră artistică”, a mai spus actriţa buzoiancă.
Nepoata celui mai cunoscut lăutar din sat devine eleva Sandei Manu
Potrivit publicaţiei Libertatea, Mihaela Drăgan a fost atrasă de lumea artistică încă din copilărie, provenind dintr-o familie în care bunicul ei era lăutar celebru în sat. A încercat, fără succes, de trei ori admiterea la Facultatea de Teatru de la Bucureşti.
Părinţii ei, oameni simpli, au lucrat la început în sat, apoi, din dorinţa de a-şi vedea fetele mai sus, de a fi în stare să le ofere accesul la educaţie, tatăl Mihaelei şi-a luat familia şi a ajuns la malul mării, pe platforma Petromidia din Constanţa. Din copilăria frumoasă a satului buzoian, Mihaela a ajuns la Liceul „George Călinescu” din Constanţa, împreună cu surorile ei, unde s-au confruntat cu discriminarea.
Mihaela Drăgan a avut curajul şi forţa de a da admiterea de trei ori până când a reuşit să intre la facultatea mult visată. A absolvit secţia TEATRU a Universităţii „Spiru Haret” din Capitală. Profesoare i-au fost marea doamnă a teatrului românesc Sanda Manu dar şi Mirela Golea.
Aplaudată de Jeremy Irons şi Isabelle Huppert la Roma
A fost distribuită într-un spectacol regizat de marea actriţă a Franţei, Fanny Ardant. Spectacolul se numeşte „MagieNoir” şi a fost nominalizat la PREMIUL oferit de Liga Femeilor Profesioniste din Teatru.
La finalul lui 2017, Mihaela a mai bifat un succes, de data aceasta pe scena Teatro di Roma / Teatro Argentina, în capitala Italiei, acolo unde a jucat în spectacolul „Roma Army”, regizat de israeliancaYaelRonen, în cadrul Premio Europa per il Teatro, un fel de Oscar al teatrului european, unde cele mai importante nume din domeniu se adună pentru festivitatea de premiere, scrie libertatea.ro. Printre premianţi, dar totodată şi printre cei care au aplaudat-o pe Mihaela s-au numărat actorii Jeremy Irons şi Isabelle Huppert, regizorii Dimitris Papaioanou, Pippo Delbono şi 
Susan Kennedy, sau George Banu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Criticilor de Teatru.
Spectacolul „Roma Army” este unul destul de incomod pentru publicul larg neobişnuit cu un asemenea gen, pentru că vorbeşte
deschis şi fără perdea despre problemele romilor, despre sexualitate, minorităţi sexuale, homofobie şi drepturile omului.
