FOTO/VIDEO | Elevii de la „Eminescu”, provocați la dialog despre tehnologie și creativitate

O zi de școală poate fi, uneori, echivalentul unei lecții de viață. Elevii claselor a VIII-a – a XII-a de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău au trăit o astfel de experiență marți, 28 octombrie, când directorul liceului, Cătălin Zaman, le-a oferit ocazia să se întâlnească cu scriitori din Buzău și din Capitală.

Întâlniri cu scriitori au mai avut loc, cu siguranță, dar aceasta sigur nu o vor uita, pentru că li s-a oferit posibilitatea să vorbească despre preocupările lor, să-și spună opinia cu privire la multe aspecte din viața lor de elevi, despre modul în care se pregătesc, dacă folosesc inteligența artificială, cum o folosesc, dacă este benefică, ce cred ei despre creativitate, originalitate, de unde citesc, ce site-uri accesează și multe altele, toate întrebări țintite de organizatori către preocupările lor și către provocările lor de zi cu zi. A fost o întâlnire cu întrebări și răspunsuri sincere, nefiltrate, originale. Evenimentul a adus în prim-plan ideea de creativitate, spre exemplu,  dar mai ales a pus-o în practică, scoțându-i pe elevi din zona de confort, așa cum spunea o elevă.

Întâlnirea, organizată de directorul liceului, Cătălin Zaman, a fost de fapt o lecție despre curajul de a gândi liber, despre legătura dintre tehnologie și imaginație și despre importanța rădăcinilor în conturarea propriei voci, la care și-au adus contribuția invitata sa, scriitoarea și jurnalista Evelyne Croitoru, care a venit împreună cu scriitorul Gabriel Burlacu și cu artiștii Anca Roxana Constantin, Ion Marinescu Tzurlă și Nicu Sandru. Prin întrebări provocatoare, povești personale și momente de creație, tinerii au fost inspirați să exploreze frumusețea expresiei autentice, să-și descopere pasiunea pentru scris –  cei care nu o aveau deja -,  și să înțeleagă că literatura și cultura sunt adevărate punți între generații. În același timp, discuția a abordat și rolul inteligenței artificiale, evidențiindu-se că AI poate fi un instrument util pentru inspirație sau structurarea ideilor, dar creativitatea autentică și vocea personală rămân ireductibile și nu pot fi înlocuite de tehnologie.

Înainte ca elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Buzău să  descopere invitata prin dialog, directorul Cătălin Zaman a simțit nevoia să le-o prezinte printr-un portret conturat din fapte și distincții care vorbesc de la sine. Despre Evelyne Croitoru, scriitoare, jurnalistă TV și promotoare a culturii autentice, acesta a spus: „Este membră în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, filiala București – poezie; a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România  <Cartea anului 2019>. Este poetă, eseistă, cronicar literar, realizatoare de emisiuni culturale de televiziune, brașoveancă la origine – și comunicarea noastră, de aceea este atât de bună, fiind și eu absolvent al Universității Transilvania din Brașov-, a cărei activitate a fost recunoscută și premiată recent, chiar în 2025, când a primit Trofeul revistei <Eminesciana> pentru activitatea publicistică și pentru promovarea literaturii tinere. Cărțile dumneaei sunt traduse în mai bine de 11 limbi, publicându-și creațiile într-o serie de reviste dintre care amintesc două ultracunoscute – <Convorbiri literare> și <România literară>. Indiferent unde au purtat-o pașii, a fost interesată de promovarea literaturii și a evenimentelor culturale. Am descoperit cu plăcere că a condus Departamentul de Comunicare și Relații Publice al Metrorex timp de aproape 10 ani și și-a pus amprenta culturală asupra unor evenimente unice în spațiul respectiv, printre care amintesc Festivalul de muzică clasică la metrou (2012–2016), unic în Europa, și campania 10.000 de cărți oferite la metrou (2009–2014)”.

Evelyne Croitoru, în dialog cu liceeni despre creativitate și libertatea de a gândi

Cătălin Zaman  a subliniat importanța acestei întâlniri, menționând rolul pe care îl are literatura în formarea și dezvoltarea tinerilor. Și i-a lăsat apoi pe elevi pe mâna invitatei, scriitoarea Evelyne Croitoru, care le-a spus deschis : „Tinerii care scriu, care publică, știu să se și poarte. Se poartă frumos. Sunt eleganți în comportament”. Poate că aceste cuvinte au fost, de fapt și o provocare pentru elevi în încercarea de a scoate la suprafață frumosul, de a-i determina să lase timiditatea deoparte pentru a vorbi liber despre preocupările lor, despre cum înțeleg ei, de pildă, originalitatea și spontaneitatea, în contrast cu utilizarea inteligenței artificiale, la care recurg uneori cei care își extrag ideile din fluxuri digitale, înlocuind creația autentică cu imitarea tendinței.

Așadar, scriitoarea s-a străduit să deschidă un spațiu de conversație sinceră cu elevii despre relația dintre tehnologie și creativitate, dar și despre curajul de a gândi liber.

Întâlnirea nu a fost o prelegere, așa cum poate se așteptau cei prezenți, pentru că așa decurg mare parte dintre aceste evenimente. A fost un dialog viu, în care liceenii au formulat pe loc opinii proprii pentru a răspunde la o avalanșă de întrebări formulate de Evelyne Croitoru, cu tenacitatea jurnalistului: „V-ați întrebat și voi vreodată ce rol joacă cunoașterea?”, „Ce este creativitatea, imaginația, originalitatea?”, „Ce cultură trebuie să aibă cel ce compune poezii?”, „Ce trăsături trebuie să aibă un creator?”, „Pentru a fi creativ crezi că acea calitate care se numește receptivitate sau asociativitate este utilă?”, „Sunteți spontani în ceea ce expuneți, faceți?”, „Considerați că este necesară spontaneitatea alăturată creativității?”, „Contactele cu oameni creativi ajută?”, „Internetul credeți că este ajutor sau frână?” etc.

Cu ajutorul întrebărilor, elevii au încercat să deslușească singuri care este rolul tehnologiei ca instrument al creației, nu ca substitut al ei, mai ales că multe întrebări au primit răspunsuri din partea tinerilor  preocupați să aștearnă pe hârtie gândurile lor în versuri sau proză. Unii dintre ei aveau deja primele versuri scrise, ceea ce a transformat discuția pe alocuri într-un mini atelier de creație.

Eminescienii, despre pasiunea lor pentru scris și lectură

Elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” au vorbit așa cum au știut ei mai bine despre pasiunea lor pentru scris și pentru lectură, într-un context cu totul diferit decât cel de la clasă. La început cu timiditate, apoi din ce în ce cu mai mult curaj. Gheața a fost spartă de intervenția tânărului Gabriel Burlacu jr. (fiul scriitorului Gabriel Burlacu), un spirit precoce, deja autor al unui volum de poezie publicat anul trecut, pe când se afla abia în clasa a VI-a.

„Imaginația și creativitatea sunt gânduri și trăiri puse pe hârtie sau muzică, care vin din iubire și trăiri și experiențe nu numai din imaginație”, a oferit Burlacu jr., elev în clasa a VII-a la o școală din Capitală,  o primă opinie.

„Creativitatea este acea parte ludică a noastră care ne face să exprimăm gândurile și să conturăm lumea așa cum o vedem noi”, a spus apoi  o elevă de liceu. „Spontaneitatea este foarte importantă pentru că ne ajută să ieșim din zona noastră de confort”, a adăugat o altă elevă, povestind cum un câmp de lavandă i-a inspirat una dintre poezii.

La rândul ei, eleva Ana Maria Coman descrie, răspunzând la o întrebare,  contactele cu oamenii creativi ca fiind „importante, deoarece ne pot da sfaturi pentru a îmbunătăți scrisul sau ideile și ne pot ajta să le dezvoltăm”. Eleva Alina Vasile, la îndemnul Evelynei Croitoru, a dat citire  unei poezii pe care a scris-o pentru concursul național „Grigore Vieru” din Capitală și pe care a intitulat-o „Buzăul meu de suflet”, pentru că, mărturisește ea,  „consider că nu trebuie să ne uităm originea și oriunde am ajunge nu trebuie să uităm locul de unde am pornit și cine ne-a fost alături”. Poezia ei a rezonat cu mărturisirile făcute de scriitorul cu rădăcini buzoiene Gabriel Burlacu, unul dintre invitații lui Evelyne, care a povestit elevilor despre Buzău cu ochii copilăriei sale și a întărit spusele cu excepționale versuri dedicate locului natal.

Buzoian „de profesie”

Scriitorul Gabriel Burlacu le-a vorbit tinerilor despre mândria de a fi buzoian, despre acele valori locale, materiale și imateriale, care, adesea, sunt uitate sau trecute cu vederea: „Avem Vulcanii Noroioși, chihlimbarul de Colți, Focul Viu, Crângul, ceapa roșie de Buzău, covrigii de Buzău, cârnații de Pleșcoi, babicul, ghiudemul… Avem de ce fi mândri”, a spus acesta, într-o enumerare spontană, dar plină de căldură și recunoștință pentru locurile natale.

Dar, înainte de toate, le-a vorbit eminescienilor despre educație și despre valorile tradiționale. „Învățământul buzoian este unul de excelență”, a spus el, amintind că orașul are o tradiție solidă în formarea intelectuală a tinerilor, de la înființarea, în 1957, a Școlii de Muzică și Arte Plastice din Buzău, care funcționează pe strada Bucegi, până la Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, unul dintre primele licee din România, întemeiat în 1869. Șirul evocării a ajuns, firește, și la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, despre care scriitorul a mărturisit, cu o notă de nostalgie: „Pe vremea mea se numea <Liceul de fete>. Nu este atât de vechi ca <Hasdeul>, dar are performanțe deosebite în instruirea și educarea copiilor”.

Și a mai pomenit și celebrul târg care se ține în fiecare an, „Drăgaica”, cu o istorie îndelungată. „Eram îndrăgostit, copil fiind, de acest târg”, a mărturisit scriitorul.

Mai mult decât atât, Gabriel Burlacu a făcut o frumoasă confesiune de suflet: „De fiecare dată când sunt întrebat ce profesie am, eu spun foarte repede că sunt buzoian. Ce înseamnă asta? Că acest oraș în care m-am născut, care este al părinților și al bunicilor mei, l-am iubit din primele clipe ale copilăriei și astăzi continui să-l iubesc”.

Alături de scriitorul Gabriel Burlacu – profesor universitar doctor în științe inginerești la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, Facultatea de Instalaţii, unde predă cursuri precum Fiabilitate, Tehnologia de fabricație și montaj a instalațiilor, Ecologie și Protecția mediului -, la eveniment a participat un alt inginer, prieten de lungă durată al său. Este vorba despre inginerul Vasile Moraru, fost director la Ductil Steel, primul primar al Buzăului după 1989 și președinte onorific al Asociației Inginerilor.

În sală s-au aflat și Ramona Müller – aflată pe lista onorantă a șefilor de promoție ai colegiului – și Laurențiu Belizan, doi scriitori buzoieni amândoi implicați activ în viața culturală locală și susținători constanți ai tinerilor pasionați de artă și literatură. Prezența lor a completat armonios atmosfera evenimentului, aducând un plus de autenticitate și încurajare pentru elevii participanți.

Lectura, puntea între lumi

Digitalizarea pieselor de teatru a devenit un exemplu concret de folosire benefică a tehnologiei, oferind o continuitate între generații și păstrând vie memoria spectacolelor. Anca Roxana Constantin, coordonator al compartimentului de promovare al departamentului de Marketing și Relații Publice la Teatrul Național, invitată a Evelynei Croitoru, a povestit eminescienilor câte ceva din  implicarea sa în acest proiect. „Doctoratul meu a fost dorința de a transmite celorlalți experiența mea de la Teatrul Național. Acolo nu exista niciun studio de filmare a spectacolelor de teatru și m-am luptat cu mulți oameni care nu erau deschiși la această idee pentru a crea un astfel de studio. Un spectacol de teatru are viață trecătoare: după un an-doi în care se joacă, el dispare. Cum o să-l vadă copiii noștri, nepoții noștri? Și dacă vrem, la un moment dat, să vedem un mare actor care a jucat în anii noștri? Această idee ține de zona de dezvoltare durabilă”, a spus Anca Constantin.

Aceasta a subliniat că inițiativa respectă recomandările UNESCO privind conservarea și promovarea culturii și că tehnologia digitală oferă posibilitatea de a păstra creația artistică pentru generațiile viitoare, protejând în același timp drepturile de autor. Ea avertizează totodată că, deși inteligența artificială poate fi un aliat valoros, utilizarea ei trebuie să respecte reguli stricte pentru a nu afecta creația artistică. Proiectul Teatrului Național demonstrează cum tehnologia, atunci când este aplicată responsabil, poate deveni un instrument esențial în conservarea patrimoniului cultural și în educația artistică a noilor generații.

În continuarea acestei idei, Evelyne Croitoru le-a vorbit elevilor despre importanța lecturii și despre cum tehnologia poate fi un aliat. Literatura vine în întâmpinarea celor însetați de cultură, de cunoaștere a precizat aceasta prezentând  și soluții pentru cei care au posibilități reduse de a cumpăra cărți. Ea a prezentat astfel „proiectul Gutenberg”, cu peste 60.000 de cărți electronice gratuite, ca sursă de inspirație și resursă pentru creativitate. Și a mai amintit și de Kindle (dispozitivul de la Amazon pentru citit e-bookuri). La întrebarea „Cine știe ce este Kindle”, spre bucuria organizatorilor, multe mâini s-au ridicat în sală, semn că se citește.

Progresul tehnologic naște noi provocări pentru elevi

Progresul tehnologic a fost mereu o oportunitate urmată de provocări. De la mașini cu abur la AI, lecția pentru tineri pare să fie aceeași: tehnologia trebuie folosită ca extensie a creativității, nu ca înlocuitor. Tinerii pot folosi AI și alte tehnologii pentru a-și amplifica talentul, dar responsabilitatea și conștientizarea sunt esențiale pentru a nu pierde spontaneitatea și vocea personală. În cazul de față scriitorii le-au explicat tinerilor că pot folosi AI fără a-și pierde originalitatea: dacă apelează la aceasta ca instrument, nu substitut, dacă se limitează la  explorare și nu devine dependență, dacă vor conștientiza limitele, pentru că întotdeauna  creativitatea  și autenticitatea vin din trăiri și observații proprii și nu în ultimul rând că pot petrece timp de calitate și fără tehnologie, așa cum s-a petrecut în amfiteatrul Colegiului „Eminescu”, când cei de față prin dialog au  conștientizat că notarea observațiilor într-un jurnal, plimbările în natură sau conversațiile reale, cu personalități, profesori, oameni de la care au ce învăța, stimulează idei neașteptate, care le încurajează creativitatea și le oferă perspective noi.

Evenimentul s-a încheiat cu cărți oferite celor mai activi participanți, dar și cu o lecție despre curajul de a vorbi și de a gândi liber. Și nu în ultimul rând muzica este cea care dă tonul, iar gândurile bune nu puteau fi finalizate decât cu muzica dăruită de invitații Evelynei Croitoru. Pentru că scriitoarea Evelyne Croitoru, invitată de directorul prof. Cătălin Zaman, a venit, la rândul ei, în mijlocul elevilor pentru această dezbatere vie despre „influența tehnologiei asupra creativității”, alături de scriitori și artiști care se numesc Gabriel Burlacu, Ion Marinescu Țurlă, Nicu Șandru, Anca Roxana Constantin.

Și cum spunea Corneille, care a fost citat de Evelyne în cadrul întâlnirii: „Valoarea nu așteaptă numărul anilor”. O zi despre dialog, libertate, creativitate și identitate buzoiană, care pune în lumină rădăcinile și cultura locală pot fi sursă de inspirație pentru tinerii eminescieni pentru creații imediate sau cine știe, poate pentru întreaga viață.