miercuri, 28 octombrie 2020

FOTO | Descendenta lui Marghiloman părăseşte Germania pentru a reda Buzăului strălucirea de altădată

•  Asociaţia „Al. Marghiloman” va sprijini copiii săraci, bolnavi de cancer, elevii care vor să urmeze Facultatea de Drept şi dezvoltarea cailor de rasă

Muzică camerală, oficialităţi, oameni de cultură şi o întâlnire cu scop nobil au dat evenimentului găzduit joi, 18 septembrie, în Vila Albatros, ceva din parfumul anilor în care celebrul Alexandru Marghiloman locuia în proprietatea de la Buzău. Descendenta marelui om politic, Irina Vlăduca Marghiloman, stabilită în Germania, s-a întors la Buzău pentru a lansa oficial Asociaţia „Alexandru Marghiloman”, o asociaţie prin care urmaşa marelui om politic vrea să se implice în dezvoltarea Buzăului.

Irina Vlăduca-, născută Butculescu-Marghiloman este  fiica lui Mihai Butculescu Marghiloman, descendent al Elenei Marghiloman – singura soră a lui Alexandru Marghiloman va sprijini prin intermediul asociaţiei copiii săraci, pe cei bolnavi de cancer, dar şi tinerii care vor să urmeze cursurile Facultăţii de Drept şi dezvoltarea creşterii cailor de rasă. Practic, obiectivele asociaţiei urmăresc preocupările lui Alexandru Marghiloman şi ale Elenei Marghiloman.

La evenimentul de joi au fost prezenţi primarul Constantin Toma, subprefectul Petrică Foca, generalul de brigadă Gheorghiţă Vlad, comandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, directori de şcoli, avocatul Roxana Constantinescu, scriitorul Nicolae Peneş, istoricul Valeriu Nicolescu etc.

„Avem deja un prim membru de onoare al asociaţiei”

„Mă bucur că în anul Centenarului reuşesc să lansez această asociaţie. Avem deja un prim membru de onoare al Asociaţiei <Alexandru Marghiloman>. Este vorba despre Nicolae Peneş, care s-a dedicat istoriei buzoiene, membru al Uniunii Scriitorilor şi premiat de Academia Română pentru cartea <Alexandru Marghiloman, lordul valah>. Dedic această asociaţie înaintaşilor mei, unchiului şi străbunicei mele. Aveam de gând de mult să fac această asociaţie. Avem trei direcţii. În primul rând, susţinerea copiilor aflaţi în situaţii de risc, pentru că străbunica mea s-a ocupat de copiii orfani, a doua direcţie este susţinerea studenţilor facultăţii de Drept, pentru că unchiul meu a fost avocat, şi a treia direcţie a asociaţiei va fi îndreptată către marea iubire a lui Alexandru Marghiloman, creşterea cailor de rasă”, a declarat Irina Vlăduca Marghiloman.

„Vrem să organizăm şi un centru de recuperare pentru copiii bolnavi de cancer”

„În ceea ce priveşte grija pe care asociaţia noastră o va avea faţă de copiii, ne vom  concentra pe cei orfani, abandonaţi sau din familiile sărace. Integrarea copiilor din casele de copii şi îmbunătăţirea vieţii copiilor care suferă de cancer va fi, de asemenea, în atenţia noastră. Vom acorda sprijin moral, psihologic, social şi material, dorind cât se poate de repede să organizăm şi un centru de recuperare pentru copiii bolnavi de cancer care se întorc de la spital şi au nevoie de îngrijire psihologică, prin programe de sport, muzică, dans şi contact cu animalele. Mi-aş dori ca aceşti copii să fie vizitaţi şi ajutaţi de tinerii din Buzău, care cred că le pot reda zâmbetul pe buze. Aşteptăm sprijin în acest domeniu inclusiv din partea unor posibili sponsori”, a mai spus Irina Vlăduca Marghiloman.

„Burse şi cursuri gratuite pentru tinerii care vor să devină avocat”

„Cea de a doua preocupare a asociaţiei noastre va fi dedicată profesiei de avocat. Vrem să popularizăm această meserie în rândul elevilor, prin acordarea de burse, organizarea de sesiuni şi încheierea unui parteneriat cu Baroul din Buzău, în baza căruia să organizăm cursuri pentru absolvenţii care vor să meargă la Facultatea de Drept. De asemenea, vrem să susţinem avocaţii stagiari şi visăm, ca la un moment dat, să putem acorda o bursă la Sorbona, acolo unde a fost şi unchiul meu, Alexandru Marghiloman”, a declarat descendenta lui Marghiloman.

„Am decis să ne mutăm în România”

„Cea de a treia direcţie a asociaţiei noastre va fi orientată către nobilul pursânge. Vrem să sprijinim creşterea acestor cai de rasă, reproducţia lor în ţara noastră, pentru ca această rasă să ajungă din nou la nivelul la care era cândva. În acest sens, avem un sprijin din partea doctorului Georgescu, care cunoaşte foarte bine ce înseamnă calul pursânge şi herghelia Marghiloman. Pentru a face faţă acestei munci complexe am decis ca eu şi soţul meu să ne retragem pentru o perioadă foarte lungă în România. În felul acesta vom putea implementa acest program. Sper că împreună cu ajutorul celor din Buzău vom putea pune pe roate această asociaţie”, a spus Irina Vlăduca Marghiloman.

„Mulţi cred că globalizarea este o chestie cool şi nu îi mai interesează că sunt români”

„Realizarea acestei asociaţii va contribui cu siguranţă la prestigiul Buzăului, pentru că reactivarea acestui mare nume, probabil cel mai important om dat de aceste locuri, Marghiloman, ne va ajuta să mai punem o treaptă la ceea ce vrem să facem din Buzău: un oraş de top. Suntem în anul Centenarului, şi în 1918 au fost trei mari uniri, iar pe prima a făcut-o Alexandru Marghiloman, pe 27 martie. Fără să îi dea nimeni ordin, cu ţara ocupată, Marghiloman şi-a riscat viaţa realizând, în numele poporului român şi a Regelui Ferdinand, această unire sfântă cu Basarabia. De aceea, am creat peste 100 de evenimente la Buzău de Centenar, multe dintre ele fiind dedicate lui Marghiloman. Sunt convins că doamna Irina Vlăduca Marghiloman şi domnul Gheorghe Vlăduca vor fi vârful de lance al unei lupte pentru a ne recupera identitatea naţională, aici, pe aceste meleaguri. În momentul acesta cei mai mulţi cred că globalizarea este o chestie cool şi nu îi mai interesează că suntem sau nu români. Trebuie să încercăm să îi educăm în acest spirit pentru că altfel nu vom mai avea rădăcini şi nu vom mai ştii cine suntem”, a declarat primarul Constantin Toma.

O echipă de peisagistică va reda strălucirea parcului

„Voi fi alături de această asociaţie în primul rând refăcând fosta proprietate a lui Marghiloman. Îl rog pe domnul profesor horticultor Adrian Peticilă şi echipa sa de peisagistică să ne prezinte până la sfârşitul anului un scenariu a acestei grădini a Vilei Albatros, aşa cum arăta ea la sfârşitul secolului al XIX-lea. Era una dintre cele mai frumoase grădini din toată Europa. Totodată, suntem în stadiul de proiectare cu fostele grajduri de aici; celebrele grajduri cu cai pursânge englez. Suntem în proiectare şi cu casa de oaspeţi a proprietăţii. De anul viitor sper să începem finanţarea şi să putem aduce primii cai pursânge aici. Din păcate s-a mai ciuntit din terenul fostelor grajduri, dar am oprit acest jaf pentru că voiau să ocupe tot până la lac. Sunt convins că acest domeniu va fi unul dintre cele mai atractive locuri din România, nu doar din Buzău”, a mai declarat Toma.

„Am avut posibilitatea de a studia toate documentele din arhive despre Marghiloman”

„Este un moment de referinţă pentru tot ceea ce a făcut Alexandru Marghiloman în lunga sa activitate de parlamentar, de om politic, de crescător de cai de rasă. Am avut posibilitatea, ca lucrător în Arhivele Naţionale, să studiez toate documentele posibile despre această personalitate şi eforturile sale pentru acest parc de la Vila Albatros. Iniţial ştiam dintr-o anumită sursă că parcul a fost făcut de englezi, dar am intrat în posesia unei vederi datorită doamnei Irina Vlăduca Marghiloman. În anul 2000 am primit un telefon din Germania de la dânsa, s-a prezentat şi mi-a spus că vrea să vorbim despre o carte de a mea. Mi-a pus la dispoziţie şi o vedere datată 27 septembrie 1900, cu inscripţia <un minunat parc făcut de arhitectul oraşului Victor Gherabek>. E drept că a realizat parcul după modelul unuia englezesc. Am realizat, alături de Marius Nicoară, istoric al acestui parc. Sunt dispus să ajut cu tot ceea ce pot această asociaţie”, a Valeriu Nicolescu.

„Personalitatea lui Marghiloman mi-a marcat copilăria”

„Sunt foarte emoţionat că mă aflu astăzi aici, după ani de zile de când m-am luptat să scriu o carte despre Alexandru Marghiloman, o personalitate care prea a fost ostracizată, fiind făcut trădător de neam. Cartea mea, scrisă după mai bine de patru ani de zile de cercetări, a apărut în primul volum, în 2007. Fără sprijinul financiar al actualului primar cartea nu vedea lumina tiparului. Eu am copilărit aici, lângă Vila Albatros, pe strada Nimfelor, numărul 16, la 150 de metri distanţă de zidul lui Marghiloman. Acest zid mi-a fermecat copilăria, făcându-mă să trăiesc o poveste. Bătrânii povesteau despre personalitatea lui Marghiloman. Chiar în această sală unde ne aflăm noi acum a fost adus trupul lui Marghiloman când a murit, la 10 mai 1925. Am trăit ani de zile cu dorinţa de a cunoaşte personalitatea lui, a omului care mi-a marcat copilăria. Am jucat fotbal pe terenurile unde a fost odată parcul dendrologic”, a declarat scriitorul Nicolae Peneş.

„Șanse pentru copiii din mediul rural”

„Atmosfera din această seară demonstrează că nimic nu este întâmplător. Toţi cei care ne-am reunit aici am venit din obligaţia pe care ne-o asumăm faţă de generaţiile viitoare. Vin dintr-un mediu în care contactul direct cu realitatea este cutremurător. Nimic din ce se afişează în mod glorios privind performanţa nu se concretizează într-o realitate, atâta timp cât România sărăceşte. Este evident că sărăceşte în primul rând cultural, în al doilea rând mintal şi, nu în ultimul rând, din punct de vedere al generozităţii. De aceea este nevoie să reînnodăm ceea ce vechea clasă a protipendadei româneşti a făcut pentru România şi poporul său. Ţăranul român este dispus să plătească taxe de timbru şi să se judece 12 ani pentru 15 cm de pământ şi să-şi lase copiii fără studii, să îi ţină alături de el la munca brută. Pentru aceste lucruri este nevoie să se tragă din când în când un semnal de alarmă. Un astfel de demers ca acesta, din această seară, are nevoie de conlucrarea dintre noi. Am fost uimită de generozitatea intenţiei de a da o nouă perspectivă şanselor pe care le au copiii din mediul rural. Organizarea de burse pentru continuarea studiilor atât la nivel gimnazial, cât şi liceal şi universitar este condiţia sine qua non pentru creşterea performanţei României”, a declarat avocatul Roxana Constantinescu, care şi-a încheiat discursul cu poezia lui Spiridon Popescu, „Doamne, dacă-mi eşti prieten”, ca un argument al ideii de a sprijinii crescătorii de cai.

loading...
error: Content is protected !!