Festivalul AnTanTe, finanțat de Primăria Municipiului Buzău prin Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, și implementat de Asociația Culturală „Pe Bune”, a crescut de la an la an, iar în 2024 a avut și invitați din străinătate. Este un festival care a crescut organic, care se va accesibiliza pentru a-și deschide porțile pentru toate categoriile de persoane, inclusiv cele cu dizabilități, care își propune să fie prietenos cu mediul, care dorește să se integreze în rețeaua de festivaluri de gen din Europa și care, mai presus de toate, își dorește să aducă bucurie publicului buzoian oferind spectacole culturale și educaționale de bună calitate. Anul acesta a făcut-o pentru cei 25.000 de participanți care s-au bucurat de evenimentele de stradă organizate pe parcursul celor trei zile, ceea ce spune foarte mult despre calitatea lor. Nici nu avea cum să fie altfel. Este un gen de artă aparte, care include teatru de stradă, circ contemporan, spectacole care se țin cu audiență mare, nu într-o sală, așa cum se fac clasic. Sunt spectacole atipice, cu care publicul buzoian rezonează foarte bine. Iar publicul buzoian este unul cât se poate de primitor, iar asta se simte și în evoluția artiștilor din țară dar și din străinătate. Dovadă că artistul Mauro, din Polonia, s-a reîntors în acest an la Buzău, după ce a participat anul trecut, pentru prima oară la festivalul AnTanTe.
Cum s-a desfășurat festivalul anul acesta, de la reacția publicului până la demersurile organizatorilor din spatele scenei, de la realizările ediției care abia s-a încheiat până la planurile pentru ediția ce vine anul viitor, care se fac încă de pe acum, ne-a oferit câteva detalii actorul buzoian Ștefan Craiu, directorul AnTanTe.
Reporter: Care sunt secretele celui mai complex festival al Buzăului?
Ștefan Craiu: Noi avem o direcție foarte clară a festivalului. Știm și peste cinci ani ce o să se întâmple. Suntem foarte atenți la selecția spectacolelor, creștem calitatea actului artistic, educăm publicul, facem orașul mai atractiv din punct de vedere turistic; am dori ca festivalul să ajungă atât de cunoscut, încât oamenii să vorbească despre AnTanTe așa cum se vorbește acum despre Festivalul internațional de teatru de la Sibiu, care este un reper mondial; așa mi-aș dori să se întâmple și la Buzău. Când oamenii vor spune AnTanTe, să vadă un brand de Buzău.
Pentru noi este important ca publicul buzoian să poată participa și să vadă și o altă față a artei. Totodată, ne plac provocările și, de aceea, ne dorim ca Festivalul AnTanTe să devină un reper pentru orașul Buzău; anul acesta a devenit deja festival de stradă internațional. Lucrul a-
cesta ne propulsează și ne aduce în atenția celorlalte festivaluri din țară și din străinătate. Acest lucru se vede și prin prisma aplicațiilor pe care le primim pe email, dar și prin faptul că alți organizatori ne cer sfaturi pentru realizarea unor festivaluri asemănătoare în alte orașe din România.
Rep.: AnTanTe a făcut impresie bună și participanților la festival, atât din rândul publicului, dar și din cel al artiștilor, care le transmit comunităților în care ajung. Un exemplu este cel al artistului din Polonia, nu?
Ș.C.: Anul trecut am avut un singur artist din străinătate. Este vorba despre Mauro, care a plecat de la Buzău în toată Europa, pe circuitul festivalurilor de stradă; și el cumva a devenit pentru Buzău un fel de ambasador, fără să știm noi; un ambasador al festivalului nostru. A răspândit vestea despre noi, încât am primit foarte multe cereri înainte de a da noi call-ul pe rețelele de socializare, pentru ediția de anul acesta. Este plăcut să constatăm că festivalul capătă din ce în ce mai mare popularitate și în România. Este cunoscut. Ne scriu oameni. Și în această ediție avem oameni care ne-au trimis fotografii cu biletele lor de tren, arătându-ne că vin din Vrancea, din Ploiești, din București, special pentru festival. Festivalul merge pe drumul pe care încercăm să-l croim și lucrul acesta ne încântă. Avem reacții emoționante și din partea publicului buzoian, emoții care de multe ori ne copleșesc. Și la Buzău, sunt oameni de toate vârstele care ne spun că este un festival cum au văzut doar în străinătate, sau cum au văzut doar la televizor.
Rep.: Ce planuri aveți pentru ediția următoare?
Ș.C.: Festivalul nu se termină aici. Ne dorim ca publicul să vadă cât mai multe spectacole. Ne dorim ca să participăm în cadrul conferințelor organizate special pentru festivalurile de stradă din Europa și să ducem festivalul și să-l facem cunoscut și în alte țări, să putem să creăm conexiuni și să-l facem vizibil la nivel european. Pentru aceasta trebuie să mergem și să discutăm cu alți directori de festival, cu alți oameni și artiști care fac lucrul acesta și să creăm o rețea de conexiuni între festivalul nostru și celelalte festivaluri. Ne dorim ca anul viitor să devină primul festival accesibil tuturor categoriilor de public din România. Este un challenge pe care ni l-am pus în minte, să accesibilizăm spectacolele noastre pentru oamenii cu probleme, deficienți de vedere, cu probleme locomotorii, locuri special amenajate pentru aceștia și pentru cei cu deficiențe de auz.
Ne dorim să devină un festival care să meargă spre zona de zero waste (zero poluare), astfel încât să avem un „festival verde”, care nu poluează, care reciclează, care folosește de la an la an materialele. Pentru asta lucrăm cu alți parteneri din Canada, spre exemplu, pentru accesibilizare, iar pentru partea de economie circulară cu festivalul din Europa de Nord, în care să găsim un model de bune practici pe care să-l adaptăm la festivalul nostru. În România nu sunt accesibilizate în totalitate genul acesta de festivaluri.
Rep.: Pentru că doriți să colaborați și cu alte festivaluri din Europa și să faceți parte dintr-o rețea europeană, veți fi o rampă de lansare pentru artiștii din România pentru acest gen de festival.
Ș.C.: Deja lucrul acesta a început să se întâmple, avem oameni care ne contactează din alte țări și ne întreabă despre artiștii pe care i-am invitat în festival. Sunt oameni care după festivalul nostru sunt căutați de agenții de talente din România și din străinătate, de festivaluri din străinătate. Am avut invitați din Republica Moldova, care au dorit să vadă festivalul nostru, pentru că și ei doresc să facă un festival de teatru în Chișinău. Vor să vadă cum funcționează. Pe noi ne bucură și suntem deschiși colaborărilor. Este nevoie de genul acesta de artă în cât mai multe orașe din România și nu doar în orașele mari, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori.
