FOTO / Club de lectură la Biblioteca Județeană cât o călătorie printre cărți, idei și autori valoroși

Lectura este, prin definiție, o activitate solitară. Cluburile de lectură, precum cel înființat la începutul acestui an de Biblioteca Județeană, transformă acest proces într-o experiență colectivă, o experiență interactivă benefică minții și sufletului. Farmecul unui club de lectură este tocmai descoperirea împreună a cărților, care nu sunt doar „povești” scrise, ci porți spre oameni, spre vremuri și emoții ce încă vibrează. Participanții împărtășesc impresii, își exprimă opiniile și descoperă perspective noi asupra textelor. Dialogurile care iau naștere în cadrul întâlnirilor îmbogățesc înțelegerea fiecărui participant și creează un sentiment de apartenență la o comunitate de oameni cu aceleași preocupări.

De o astfel de experiență au avut parte cei care au luat parte la cea de-a doua întâlnire a clubului care l-a avut în centrul atenției pe Mihail Sebastian (1907-1945), scriitor, dramaturg, eseist și jurnalist român de origine evreiască, a cărui operă a fost profund marcată de evenimentele istorice și sociale ale vremurilor sale, reflectând complexitatea trăirilor unui intelectual prins între creație, identitate și realitatea antisemitismului din perioada interbelică și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe lângă bucuria întâlnirii și dialogului pe marginea unei cărți, observăm că acest club de lectură organizat de Biblioteca Județeană, denumit sugestiv „SUBIECT(I)VV”, nu este doar un spațiu dedicat pasionaților de literatură. El este un spațiu menit să reînvie interesul pentru autorii valoroși și să creeze un cadru propice pentru discuții intelectuale și schimb de idei. Este un loc de redescoperire atât a autorilor clasici, cât și contemporani, ofertant ca tematică de actualitate, care reînvie interesul pentru literatura de calitate. Fiecare întâlnire devine astfel un prilej de reflecție, de explorare a lumii interioare și de descoperire a unor noi orizonturi literare.

În atenția publicului sunt aduși scriitori care au marcat literatura română și universală. Prin abordarea unor opere precum „Jurnal” de Mihail Sebastian, clubul nu doar că oferă cititorilor acces la un text profund și încărcat de semnificații, dar le permite și să se familiarizeze cu contextul istoric și cultural în care acesta a fost scris. „Admiraţia pentru personalitatea celui ce a reuşit să ne descopere trăirile unui om, maturizarea lui, relatarea istorică şi politică lucidă despre acei ani (1935-1944), antisemitismul vremurilor, zbuciumul datorat actului creaţiei a concurat cu revolta resimţită de absurditatea sfârşitului prematur. Îl putem cunoaşte pe Mihail Sebastian şi ascultând concertele pe care acesta le audia cu regularitate, o obişnuinţă şi o necesitate a fiecărei zile trăite de el. Tot jurnalul său a ţesut în jurul lui, ca o trainică pânză de păianjen, trimiterile spre alte memorii, de la Jeni Acterian, Cella Serghi, la Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Radu Vancu”, au spus organizatorii clubului de lectură. Prin selectarea unor astfel de scriitori, clubul devine o punte între trecut și prezent, aducând în prim-plan opere ce merită redescoperite. Autorii valoroși nu sunt doar cei canonici, ci și cei care, deși apreciați în timpul vieții, au fost treptat uitați de publicul larg.

Spațiu pentru învățare și dezvoltare personală

Pe lângă faptul că stimulează pasiunea pentru lectură, un astfel de club are un rol important și în dezvoltarea personală a participanților. Cititul regulat contribuie și la îmbunătățirea capacității de analiză și a empatiei, iar dezbaterile din cadrul întâlnirilor ajută la formarea gândirii critice și la dezvoltarea abilităților de comunicare.

Un alt aspect important este faptul că, prin intermediul clubului, cititorii sunt încurajați să exploreze genuri literare noi, pe care poate nu le-ar fi ales în mod obișnuit. Fie că este vorba despre literatură clasică, contemporană, memorii sau eseuri, fiecare întâlnire aduce în prim-plan titluri relevante și captivante. Astfel, următoarea întâlnire, care va avea loc pe 20 martie, la ora 16.30, va fi dedicată romanelor „Noaptea plec, noaptea mă-ntorc” al lui Florin Lăzărescu şi „Cele şapte vieţi ale lui Felix K” de Jan Koneffke.

Câte ceva despre opera lui Mihail Sebastian

• „Jurnal” (1935-1944) este considerată cea mai importantă operă a sa. Ea oferă o perspectivă unică asupra vieții culturale și politice din România în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cartea surprinde atât frământările personale ale autorului, cât și antisemitismul crescând din societate, dar și relațiile lui cu importanți oameni de cultură ai vremii, precum Mircea Eliade, Nae Ionescu sau Camil Petrescu. Ea poate fi considerată și o mărturie emoționantă despre rezistența interioară a unui intelectual într-o lume ostilă.
• „De două mii de ani” (1934) este un roman semiautobiografic în care protagonistul, un tânăr evreu, își trăiește adolescența și tinerețea într-o societate marcată de antisemitism și prejudecăți. Cartea a stârnit numeroase controverse, mai ales din cauza prefeței scrise de Nae Ionescu. Este un document literar și social de mare valoare.
• „Cum am devenit huligan” (1935) este un eseu polemic în care scriitorul își apără viziunea și răspunde acuzațiilor de a fi „huligan”, adică un tânăr evreu care îndrăznește să-și exprime public opiniile. Cartea oferă o analiză a societății românești interbelice și a naționalismului tot mai agresiv.
• Mai amintim „Orașul cu salcâmi”, un roman sensibil și romantic, în care este prezentată o poveste de dragoste și „Accidentul”, un roman de dragoste cu nuanțe psihologice, în care personajele principale își trăiesc povestea pe fundalul Bucureștiului interbelic și al peisajelor montane de iarnă.
• Sebastian a fost și un dramaturg talentat. „Steaua fără nume” este una dintre piesele sale jucată și astăzi cu succes pe scena teatrului buzoian.