În urma situației de urgență înregistrată odată cu descoperirea fisurii în barajul Tăul Mare din Roșia Montană, autoritățile au dispus controale la barajele din țară în scopul preîntâmpinării unor evenimente asemănătoare care ar putea avea consecințe negative la nivelul comunităților.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat marți, 4 octombrie, că a început inspecția barajelor din țară și că la nivel național urmează să fie verificate 2.095 de baraje încadrate în categoriile C și D, reprezentând baraje de mică capacitate, de importanță normală și redusă. Din totalul celor 2.095 de baraje care vor fi verificate, 321 se află în administrarea A.N. „Apele Române”, iar celelalte 1.704 de baraje se află în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A., a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, a autorităților publice sau a altor deținători. Acțiunea se va finaliza până la data de 20 noiembrie cu un raport de sinteză ce va furniza o imagine actualizată a stării construcțiilor încadrate în categoriile de importanță C și D.
Dotați cu logistica necesară, specialiștii de la Apele Române verifică atât actele de reglementare, modul de îndeplinire a măsurilor stabilite prin expertize și inspecții tehnice, cât și starea tehnică a lucrărilor. Mai exact, este vorba despre performanța privind calitatea în construcții, evaluarea stării de siguranță în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existența și funcționalitatea aparaturii de monitorizare, control și avertizare, riscurile la care sunt expuse.
„La nivelul ANAR și ABA s-au constituit 115 echipe alcătuite din personal INA/IBA/ITA și Exploatare Lucrări Hidrotehnice. 230 de specialiști înzestrați cu logistica necesară vor verifica în teren atât barajele de categorie C și D administrate de autoritățile publice centrale sau locale, cât și pe cele administrate de agenți economici. Aceștia sunt angrenați cu precădere în verificarea stadiului reglementării privind siguranța în exploatare, modul de îndeplinire a măsurilor stabilite prin expertize și inspecții tehnice, existența actelor de reglementare și respectare a acestora, precum și starea tehnică a lucrărilor hidrotehnice”, se precizează într-un comunicat de presă ANAR.
Raportul va cuprinde măsurile ce se impun pentru exploatarea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice și va fi înaintat Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne.
La nivelul județului Buzău sunt 15 astfel de baraje la: Valea Boului, Ghergheasa (5), Mihăilești, Bâsca Mare, Slănic (Mânzălești), Bălăceanu (2), Chiojdu, Amara și Pitulicea (nepermanent, doar pe viitură). Doar două din totalul celor 15 baraje sunt în administrarea Hidroelectrica, restul fiind administrate de ANAR, potrivit informațiilor Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița. Specialiștii ANAR au verificat deja mare parte din barajele buzoiene și nu au fost găsite nereguli. Pentru că Lacul Amara a secat în acest an, specialiștii nu au putut verifica barajul de acolo. Reamintim că Lacul Amara, cu o suprafață de aproximativ 800 hectare a secat în vara acestui an din cauza secetei. Lacul natural era, până de curând, un paradis al păsărilor sălbatice cu o vegetație asemănătoare celei din Delta Dunării. Pe Lacul Amara a existat și o crescătorie de pești renumită. Aceasta a fost concesionată după 1990.
Barajul Siriu, printre cele mai sigure din țară
La Buzău se află și al doilea cel mai mare baraj din țară, respectiv Barajul Siriu. Construcţia hidrotehnică e realizată prin depunerea de anrocamente. Tehnica relativ nouă, prin care se înlocuiesc barajele de beton, se bazează pe principiul unui nucleu impermeabil de argilă uscată. În contact cu apa, argila uscată își mărește volumul și devine impermeabilă, acesta fiind și motivul pentru care rezistența barajului crește.
8,3 milioane de metri cubi de rocă au fost utilizați la construcția barajului, care are o „inimă” de argilă așezată în straturi. Fiind al doilea cel mai mare baraj din țară, cel de la Siriu nu se încadrează în categoriile C și D care au fost verificate acum de specialiștii ANAR.
Obiectivul este administrat de Apele Române Buzău-Ialomița, instituție ai cărei specialiști asigură frecvent verificările și lucrările de mentenanță care se impun.
