vineri, 14 august 2020

Fostul primar Boşcodeală, dat în judecată pentru partaj

Val de probleme pentru fostul primar al Buzăului. După ce i-a vândut două terenuri pe care Constantin Boşcodeală le deţinea la Amaru, pentru acoperirea prejudiciului din dosarul „Gloria“, iar astăzi este programată licitaţie pentru vânzarea unui apartament deţinut de acesta în centrul municipiului Buzău, Fiscul vrea să umble şi la bunurile comune. Direcţia Regională de Administrare Fiscală a deschis prin Administraţia Finanţelor Publice Buzău un proces la Judecătoria Buzău având ca obiect „partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial“, Constantin Boşco­deală şi soţia acestuia având calitate de pârâţi.

Pe 28 iunie, la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi este organizată licitaţie pentru vânzarea unui apartament cu trei camere situat într-o zonă centrală a municipiului Buzău, la un preţ de pornire al licitaţiei 214.323 lei (exclusiv TVA).

De altfel, fostul primar Boşcodeală se judecă cu ANAF la Judecătoria Galaţi în cazul unui dosar de executare silită care datează din 2016. În data de 17 mai era aşteptată pronunţarea instanţei, însă cauza a fost repusă pe rol după ce la dosar au ajuns unele documente. Astfel că s-a acordat termen pentru 18 iulie 2018, pentru când se vor cita părţile, dată până la care fostul primar al Buzăului trebuie să depună la dosarul cauzei extrase de carte funciară pentru imobilul asupra cărora s-a instituit sechestrul şi pentru imobilul pentru care se  solicită înfiinţarea sechestrului.

Reaminitm că fostul primar Constantin Boşcodeală a fost condamnat, definitiv, pe 1 martie 2016, la trei ani de închisoare cu suspendare, de un complet de doi judecători de la Curtea de Apel Braşov care a decis confiscarea specială de la acesta a sumei de 821.496,32 lei şi echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9.377,5 euro.

Proprietăţile, vândute una după alta

La sfârşitul lunii februarie, ANAF a vândut două dintre terenurile de la Amaru pe care s-a impus sechestru asigurător în dosarul „Gloria“. Este vorba despre un teren extravilan arabil, în suprafaţă 68.995 m.p., pentru care preţul de pornire al licitaţiei a fost stabilit la 166.402 lei (exclusiv TVA) şi despre un teren extravilan arabil, în suprafaţă 48.702 m.p., cu preţ de pornire al licitaţiei de 117.474 lei (exclusiv TVA). Licitaţia a avut loc în data de 20 februarie la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi, iar terenurile au fost vândute la prima strigare.

În ,,Dosarul Gloria“, procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multe terenuri, imobile şi pe o maşină, aflate în proprietatea sau în coproprietatea lui Boşcodeală. Printre bunuri se află şi o vilă la Năvodari, zona Mamaia.

Reamintim că, în 2016, completul de la Curtea de Apel Braşov care l-a condamnat definitiv pe Constantin Boşcodeală în ,,Dosarul Gloria“ a menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţa procurorului din data de 20 martie 2012 în dosarul nr. 87/P/2010 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi   Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti, până  la concurenţa sumei de 821.496,32 lei şi a echivalentul în lei la data plăţii a  sumei de 9.377,5 euro şi a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului pentru ce depăşeşte această sumă.

Bunurile sunt însă sub sechestru asigurător şi în celălalt dosar în care fostul edil al oraşului este judecat, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, în legătură cu trecerea unui teren de 33 de ha din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău.

Terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de Cer­cetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni. Potrivit procurorilor DNA, Primăria Buzău ar fi trebuit, de fapt, să primească o suprafaţă administrată de S.C. SERIBUZ SA Buzău, însă, cum terenul prezenta un potenţial econo­mic scăzut, s-a făcut în aşa fel încât să se obţină o suprafaţă de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor oraşului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (aşa cum s-a şi întâmplat în realitate) şi nu într-o zonă de la intrarea în munici­piu, lângă calea ferată, unde se aflau de fapt terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate.

loading...
error: Content is protected !!