Pentru anul 2026, specialiștii apreciază că fenomenul muncii la negru ar putea fi anulat de migrația forței de muncă, în special cea din străinătate. Forța de muncă străină ar putea restrânge zona din piața muncii în care inspectorii de muncă ar putea descoperi, în continuare, cazuri de muncă la negru, în aprecierea acestora, domeniile de activitate rămânând doar cele cu activități în construcții și agricultură.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău a mai tras o linie după un an de acțiuni în care tematica în controalele echipelor de inspectori de muncă a vizat munca la negru, unul dintre multiplele capitole din legislația muncii, care înglobează domeniul relațiilor de muncă și sănătatea și securitatea în muncă. În perioada ianuarie-decembrie 2025 au fost controlați 1.130 de agenți economici din județul Buzău. Au fost sancționați 222 dintre aceștia și au fost aplicate 335 de sancțiuni contravenționale, materializate în 199 amenzi contravenționale, în cuantum de 2.873.300 lei, adică aproape 21 de miliarde de lei vechi, la care au fost adăugate alte 136 de avertismente. De asemenea, conform datelor puse la dispoziție de Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău, au fost dispuse 3.762 măsuri cu termene precise de realizare pentru remedierea neconformităților constatate de inspectorii de muncă.
În ceea ce privește munca la negru, pe parcursul anului 2025 inspectorii de muncă au identificat 75 angajatori care nu au încheiat cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii în formă scrisă contract individual de muncă, prin consimţământul părţilor, pentru fiecare persoană primită la muncă. Cifra nu ar părea impresionantă, dar în volumul de muncă al inspectorilor, ar însemna identificarea a cel puțin trei agenți economici, în fiecare lună din an, care ignorau legislația muncii pe acest domeniu. Dincolo de încălcarea legii, atrage atenția atitudinea angajatorilor, care nu înțeleg necesitatea și obligația unor norme în relațiile de muncă. Acest tip de angajator ignoră orice demers birocratic în sensul întocmirii unui contract de muncă sau chiar o minimă evidență în ce privește durata acestuia, transmiterea către instituțiile statului, evidența timpului de muncă, nivelul salariilor sau, eventual, neîndeplinirea obligațiilor de plată.
Inspectorii de muncă apreciază că, nu peste mulți ani, fenomenul muncii la negru ar putea deveni un element identificat sporadic, asta pentru că piața forței de muncă este în continuă mișcare, mai ales în România, unde se resimte un deficit de muncitori. Reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă apreciază că Buzăul a triplat importul de forță de muncă din Asia. În 2026, angajările se vor face după reguli noi, astfel că forța de muncă din Asia va deveni un competitor puternic pe piața muncii din Buzău, în condițiile în care criza de specialiști se adâncește de la an la an. Trendul s-a menținut și în 2025, când, potrivit bilanțului Agenției Județene Pentru Ocuparea Forței de Muncă Buzău, media posturilor vacante în fiecare zi s-a înjumătățit față de 2024. „Numărul locurilor de muncă vacante comunicate în anul 2025 de către angajatori, în medie 100 locuri pe zi, în proportie de 90% pentru personal calificat, comparativ cu anul 2024 când erau comunicate, în medie, 200 locuri pe zi”, se arată într-un raport al AJOFM Buzău.
Din păcate, deficitul major vizează, la fel ca în ultimii ani, muncitorii calificați, specifici industriei grele prelucrătoare (sudori, strungari, frezori etc.), unde nici inspectorii de muncă nu vor descoperi fenomenul muncii la negru. În schimb, domeniul HoReCa (barman, bucătar, ospătar, cameristă etc.), unde controalele pe legislația muncii relevau un procent constant de folosire a muncii la negru, pare să fi intrat într-un proces de așa-zisă emancipare, explicația specialiștilor arătând că reducerea muncii la negru este, în mare parte, și rezultatul pătrunderii forței de muncă străine. Aceleași surse din zona legislației muncii apreciază că fenomenul prezentat mai sus începe să-și facă simțită prezența și pe zona activităților în construcții (zidar, dulgher, zugrav etc.) și agricultură. Pe acest fond de criză, importul de forță de muncă din țările extracomunitare, precum Nepal, India, Bangladesh, s-a triplat, iar angajatorii au obligații stricte în ce privește organizarea relațiilor de muncă, raportat la noii parteneri.
În concluzie, în 2026, piața muncii devine mai selectivă, spun specialiștii, iar competiția va crește. Asta în ciuda faptului că se preconizează o perioadă în care salariile ar putea stagna sau vor crește mai lent. Pe de altă parte, în condițiile în care perioada de criză pare mai degrabă să fie în perioada de început și că angajatorii, în special cei din zona companiilor medii și mici, vor trece prin experiențe de piață cu efect chirurgical, mulți dintre agenții economici au cele mai mari șanse să dispară, odată cu ei și locurile de muncă. Un așa-zis efect pozitiv ar fi că tocmai aceste locuri de muncă amenințate cu scoaterea de pe piață formează zona în care se manifestă fenomenul muncii la negru.
