Escrocarea omului de afaceri buzoian Răzvan Leu de către Călin Georgescu, operațiune cu iz kaghebist

Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, ar fi încasat 40.000 de lei de la o companie implicată anterior în exporturi petroliere către zona separatistă Tiraspol, controlată de persoane cu legături cu fostul KGB și care sunt implicate în escrocheria de un milion de euro căreia i-a căzut victimă omul de afaceri buzoian Răzvan Leu, atras în cursă de fostul candidat la președinție, scrie „Capital”.
Autoritățile fiscale au identificat tranzacții suspecte între Cristela Georgescu și firma Marsala Koncept SRL, companie care a intrat ulterior în insolvență. Conform raportului administratorului judiciar, PFA-ul deținut de soția lui Călin Georgescu ar fi primit 40.000 de lei pentru servicii pentru care nu există dovezi clare privind prestarea efectivă.
Tranzacția, documentată printr-un contract de prestări servicii, ridică întrebări legate de legalitatea și transparența operațiunii. Oficialii Agenției Naționale de Administrare Fiscală subliniază că nu au fost prezentate documente sau alte elemente care să confirme că activitatea pentru care au fost achitați banii a fost realizată. Datele financiare ale PFA-ului nu sunt publice, astfel că informațiile despre modul în care suma a fost utilizată sau înregistrată rămân limitate. Raportul administratorului judiciar indică că plata către PFA-ul Cristelei Georgescu ar putea fi considerată nejustificată în contextul insolvenței firmei.
În paralel, Cristela Georgescu desfășoară și activități prin firma Cristela Georgescu Education SRL, înființată la sfârșitul anului 2023. Societatea are un singur angajat și a raportat, în 2024, o cifră de afaceri de aproximativ 250.000 de lei și un profit net de 25.727 de lei.
Conexiuni cu apropiații lui Călin Georgescu
Firma Marsala Koncept SRL a fost fondată în 2014 și, până în 2023, a fost controlată de Osman Elbis și Ionel Rusen, fiecare deținând 50 la sută din părți. În urmă cu doi ani, Rusen și-a cedat partea deținută asociatului său, iar el este cunoscut ca apropiat al lui Călin Georgescu.
De asemenea, Rusen și Georgescu apar într-un dosar la DIICOT, legat de plângeri depuse de un om de afaceri din Buzău, care susține că a fost păcălit cu un milion de euro. Totodată, milionarul Ioan Niculae a declarat că a pierdut 500.000 de euro în relație cu Rusen și a depus plângere la DIICOT.
Aceste conexiuni subliniază legăturile dintre persoanele implicate și tranzacțiile financiare din cadrul firmei. Administratorul judiciar a precizat că Marsala Koncept SRL a fost gestionată prin mecanisme care includ „deturnări contractuale, împrumuturi nerecuperabile și plăți nejustificate pentru servicii care nu au fost realizate”.
Datele din raport indică, în mod concret, posibilitatea existenței unui contract fictiv între Marsala Koncept și PFA-ul Cristelei Georgescu, care a condus la plata unei sume importante fără ca activitatea să fie efectuată.
Activități și tranzacții în zona Transnistria
Marsala Koncept SRL a fost implicată anterior în exporturi de motorină către zona separatistă Tiraspol, controlată de facto de Federația Rusă prin prezența Armatei a 14-a. În 2022, compania a livrat peste 3.000 de tone de motorină către compania Sheriff, unul dintre cele mai mari grupuri economice din regiune.
Victor Gușan, patronul holdingului Sheriff, a fost agent KGB, ceea ce conferă tranzacțiilor un context politic și geopolitic aparte. Exporturile au avut loc în condițiile în care zona Tiraspol este controlată indirect de Moscova, iar aceste operațiuni au fost monitorizate de autoritățile române și internaționale din motive de securitate economică și financiară.
Compania Marsala Koncept a înregistrat în 2022 afaceri de peste 160 de milioane de lei, însă în doar doi ani cifra de afaceri s-a redus la 2,6 milioane de lei. În același interval, datoriile societății au depășit 25 de milioane de lei, ceea ce a condus la intrarea firmei în insolvență.
Administratorul judiciar susține că managementul companiei a fost afectat de plăți nejustificate și tranzacții suspecte, aspecte care includ și suma de 40.000 de lei plătită PFA-ului Cristelei Georgescu. Aceste detalii sunt incluse în raportul oficial privind cauzele prăbușirii firmei.
Cum a fost escrocat buzoianul Leu
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) a transmis, la începutul lunii septembrie, la solicitarea Digi24.ro, că a deschis un dosar penal în cazul plângerii formulate de omul de afaceri buzoian Răzvan Leu, care l-a reclamat pe fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu că l-ar fi înșelat cu un milion de euro. Stadiul dosarului este „in rem”, iar cercetările se fac pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune.
Conform dosarului, fostul candidat independent la alegerile prezidențiale din decembrie 2024 Călin Georgescu ar fi implicat într-o schemă prin care omul de afaceri buzoian Răzvan Leu a pierdut un milion de euro, după cum reiese dintr-o plângere penală formulată către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Georgescu ar fi fost interesat să dezvolte o afacere prin care să facă tranzacții cu metale prețioase și ar fi intermediat în acest sens mai multe discuții între oameni de afaceri români.
Din documentul în cauză reiese că Georgescu i-ar fi propus lui Leu, în anul 2021, să facă tranzacții cu metale prețioase. Astfel, potrivit sursei citate, omul de afaceri ar fi cumpărat un apartament în Dubai, unde urma să fie înființată firma. Aceeași sursă arată că Răzvan Leu s-ar fi întâlnit cu Georgescu și cu alte două persoane, în Câmpulung Muscel și în Constanța, pe parcursul anului 2021, întâlniri în care aceștia i-ar fi expus detaliile afacerii și modul în care puteau să o pună pe picioare. Concret, potrivit plângerii penale, buzoianul trebuia să plătească o garanție pentru a primi un credit de șase milioane de euro de la o bancă din Elveția.
Astfel, la finalul lui 2021, omul de afaceri buzoian ar fi transferat un milion de euro acestei bănci, drept garanția cerută. După mai multe întâlniri cu persoanele pe care i le-a prezentat Georgescu și mai multe schimburi de e-mailuri cu banca elvețiană, Răzvan Leu a început să ceară banii înapoi, mai arată documentul citat. Georgescu și apropiații lui i-au promis în anul 2022 că îi vor restitui banii printr-o altă companie elvețiană. Acest lucru nu s-a întâmplat, după cum arată sursa citată. Au urmat mai multe întâlniri și medieri, la care a participat și avocatul lui Georgescu. Banii, potrivit sursei citate, nu au fost restituiți nici în 2022. Un an mai târziu, în 2023, Călin Georgescu i-ar mai fi promis omului de afaceri buzoian că îi va da banii înapoi după ce îi vor intra fondurile din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024. Plângerea penală a fost depusă la începutul acestui an.
Reamintim că Georgescu a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă faptul că nu a cheltuit niciun leu în timpul campaniei electorale.
În schemă este implicat și Ionel Rusen, care a fost prezentat de Georgescu drept un om de afaceri de încredere care rulează milioane de euro. Rusen ar fi preluat discuțiile cu omul de afaceri buzoian de la Georgescu. Ionel Rusen este un om de afaceri din Constanța și care, potrivit profilului de Facebook, susține că trăiește în Italia. Rusen a avut, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, comentarii pro-Georgescu la diverse postări pe Facebook. Rusen a fost implicat și într-o companie – Romanian Allied International Defense SRL. Această companie aștepta încă de anul trecut un aviz de la SRI, SIE, Ministerele Apărării și Economiei pentru a cumpăra Uzina Mecanică Drăgășani SA (specializată în fabricarea de muniții, dar care nu mai funcționează în prezent). Pachetul majoritar al Romanian Allied International Defense SRL a fost preluat, pe parcursul anului 2024, de un investitor american, Douglas Anderson, care se prezintă drept CEO la Wall Street Capital Partners. La finele anului trecut, a apărut un clip video în care Anderson, venit în România, transmite un mesaj de susținere față de Călin Georgescu.
Un alt nume prezent în plângere este cel al lui Massimiliano Arena. Banca din Elveția care urma să îi acorde creditul omului de afaceri român era reprezentată de acesta. Potrivit sursei citate, Leu s-a întâlnit în Londra cu Rusen și cu Arena. Despre Massimiliano Arena, Proiectul pentru raportarea Crimei Organizate și Corupției (OCCRP) a arătat că a fost pus sub acuzare, în 2023, în Sicilia, pentru operațiuni financiare ilegale. El și asociații lui ar fi vândut acțiuni într-un grup de companii care nu aveau voie să desfășoare activități pe teritoriul Italiei.
L-a mințit luni de zile că îi dă banii înapoi
Digi24.ro a publicat și mai multe schimburi de mesaje dintre omul de afaceri buzoian Răzvan Leu și Călin Georgescu, de pe parcursul anului 2023, în care omul de afaceri încearcă să obțină înapoi banii de la Georgescu. Discuțiile au fost purtate în perioada iunie–octombrie 2023.
În 19 iulie 2023, de exemplu, Călin Georgescu i-a transmis un mesaj omului de afaceri în care îl liniștea că „se rezolvă”. Ulterior i-a transmis un document și mesajul „executat” și să aibă răbdare până a doua zi. Pe 20 iulie, Georgescu i-a transmis buzoianului că „va dura câteva zile”. Pe 29 iulie, Călin Georgescu îi transmite încă o dată lui Leu că transferul se va face pe 2 august, de această dată. Pe 9 august 2023, acesta din urmă îi dă un alt mesaj lui Călin Georgescu prin care îi transmite că nu a primit niciun ban. „Sun și revin”, a fost răspunsul lui Georgescu. Ulterior, acesta revine cu un alt mesaj: „Totul este bine (…) astăzi este intrat, clar!”. Câteva ore mai târziu, Răzvan Leu îi transmite lui Georgescu că „nu au intrat” banii. Pe 12 august 2023, Călin Georgescu îi transmite omului de afaceri că „am toată siguranța că se va rezolva”. Pe 23 august 2023, acesta din urmă îi amintește încă o dată lui Georgescu că „nu a intrat nimic”.
Din plângerea penală reiese că au existat întâlniri de mediere în anul 2023, dar că milionul de euro nu a fost recuperat în momentul în care aceasta a fost depusă, adică la începutul anului 2024.
Liviu Răzvan Leu este acționar al firmei Real Concrete Land SRL, cu domeniu principal de activitate „fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos”, care deține o stație de betoane la Cernătești. De asemenea, familia sa deține restaurantul Dacia Romanian Dining, situat în zona Casei de Cultură a Sindicatelor.



