Duminica din 6 martie este ziua care precede intrarea în Postul Sfintelor Paști și este numită „Duminica izgonirii lui Adam din rai”, dar și „Duminica iertării”. Sfinții Părinți i-au dat acestei duminici și acest nume, pentru a ne arăta că nimeni nu poate intra în post dacă nu este în pace cu semenii.
Protopărinții Adam și Eva s-au temut mai mult de pedeapsă, moartea, decât s-au încrezut în bunătatea lui Dumnezeu, care le-a oferit șansa reabilitării prin căință. Păcatul originar este însăși frica. Iertarea şi postul sunt două gesturi ale omului prin care, după cum ne spune Evanghelia, omul poate intra intr-o relaţie cu Dumnezeu.
Duminica aceasta există rânduiala de a se cere iertare. Așadar, prima încercare de ieși biruitori din lupta cu păcatul este iertarea, reîntoarcerea la iubire. I se mai spune „Ziua Împăcării”, căci bunii creștini cer iertare. Vecinii, rudele, cunoscuţii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în Post. Urarea care se face este „Post ușor!”.
În duminica de Lăsatul Secului dinaintea Postului Paștelui, românii creştin-ortodocşi obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie. Conform tradiției, finii merg în această zi, de Lăsatul secului cu plocon la nași. Nu scrie în cărţile sfinte că trebuie să le duci cadouri naşilor în ziua de Lăsata Secului, însă obiceiul a rămas împământenit de veacuri, în tradiţia populară. În prezent, duminica dinaintea Postului e serbată mai mult de finii şi de naşii care sunt şi prieteni apropiaţi.
Potrivit obiceiurilor din popor, în Muntenia se prepară plăcinte cu brânză dulce și stafide, ce se oferă soacrelor, ca relațiile să rămână dulci în timpul Postului Paștelui. În duminica Lăsatului Sec de brânză se mai oferă copiilor nevoiași șapte sticle de lapte, reprezentând cele șapte săptămâni ale postului.
Tot în popor se spune că în această zi e bine să mănânci un ou copt sau fiert, ca să ți se pară Postul mic și ușor ca oul. Resturile și firmiturile de la masa de Lăsata secului nu se aruncă decât înspre Răsărit, pentru a nu se împrăștia belșugul. Nu se coase, nu se toarce, nu se țese, nu se fac treburi casnice, căci altminteri casa poate fi lovită de rele, de boli și distrugeri.
