Ne aflăm în a doua duminică ce urmează după cea a Sfintelor Paști, denumită „Duminica femeilor mironosițe”. Aceste femei sunt primele vestitoare ale celei mai mari minuni din istoria mântuirii: Învierea.
În ziua Învierii Domnului, femeile care Îl însoțiseră pe acesta în vremea propovăduirii Sale aduseseră la mormântul Său uleiuri parfumate pentru a completa ritualul îngropării lui Hristos. Ele au fost primele care au văzut mormântul gol și care au primit de la Domnul porunca de a le duce apostolilor vestea cea bună.
Rolul de martori ai Învierii pe care îl au mironosiţele este evocat în cântările Bisericii: „Foarte de dimineaţă, mironosiţele au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; dar înaintea lor a stat îngerul şi a zis: Vremea tânguirii a încetat, nu mai plângeţi, ci Apostolilor spuneţi Învierea”.
Sinaxarul de Paşti relatează, de asemenea, modul în care Se arată Domnul nostru Iisus Hristos după Înviere: „Învierea a cunoscut-o întâi Maica lui Dumnezeu, care, după cum grăiește Evanghelia de la Matei, ședea la mormânt împreună cu Maria Magdalena. Dar spre a nu se arunca îndoială asupra Învierii, din pricina dragostei de mamă pentru Fiul său, de aceea zic Evangheliștii că Domnul S-a arătat mai întâi Mariei Magdalena”. În acelaşi timp, Sinaxarul precizează că femeile mironosiţe sunt primele care primesc vestea Învierii Domnului, deoarece „neamul femeiesc care a auzit întâi: în dureri vei naşte prunci, acesta să audă întâi bucuria Învierii”.
Mironositele au dovedit credinţă, dragoste şi devotament, astfel încât creştinii ortodocşi, cât și cei greco-catolici sărbătoresc, în fiecare an, „Duminica mirosonițelor”. În credinţa ortodoxă, aceasta este ziua în care trebuie cinstite mamele, suroriile, soţiile şi toate femeile. Este duminica în care, prin tradiție, se promovează valorile familiei, buna înţelegere în familie, care se pot păstra şi cultiva prin credinţă şi evlavie, prin hărnicie şi dărnicie.
