Românii au început să se sature de aglomerație, chirii mari și spațiu sufocant, motiv pentru care mulți dintre ei aleg să se mute sau să se întoarcă la țară sau în orașe mai mici, dar baza activităților lucrative se desfășoară în continuare în spațiile urbane mari, potrivit ultimelor statistici. Deocamdată, aceste suburbii românești – satele din imediata vecinătate a orașelor mari -, există mai degrabă în cifre și mai puțin în aspect și infrastructură. O analiză realizată de Panorama arată exact care este situația în prezent în România.
Datele provizorii ale ultimului recensământ arată că 52,2 la sută din populația României trăiește în mediul urban, în scădere de la proporția de 54 la sută înregistrată la precedentul recensământ, care a avut loc în 2011. În plus, proporția populației urbane este în prezent mai mică chiar și decât cea înregistrată la recensămintele din 2002 și 1992, când 52,7 la sută, respectiv 54,3 la sută dintre locuitori trăiau la oraș. Cu alte cuvinte, strict pe baza datelor oficiale de la ultimele patru recensăminte, se poate spune că România nu a avut niciodată o proporție atât de mică a populației urbane după 1989.
Această concluzie vine în contextul în care trendul la nivel european este exact pe dos. Datele oficiale prezentate de Banca Mondială arată că 75 la sută din populația Uniunii Europene locuia în mediul urban în 2021, în creștere lentă, dar constantă, în fiecare an, de la proporția de 58 la sută înregistrată în 1960. De altfel, inclusiv în 1992, anul primului recensământ post-decembrist de la noi, populația urbană din Uniune reprezenta 70 la sută din totalul populației.
Aceleași date provizorii ale Recensământului 2021 arată că populația a scăzut în 38 dintre cele 41 de reședințe de județ din România, precum și în București. Singurele excepții de la această regulă sunt Vaslui, Bistrița și Alba Iulia.
În Buzău, populația a scăzut în intervalul 2011-2021 și a ajuns la aproximativ 400.000 de persoane. În același timp, populația municipiului este tot în scădere, cei mai mulți buzoieni alegând să se mute în localitățile de lângă Buzău. Mărăcineni este localitatea buzoiană care a câștigat cei mai mulți locuitori în ultimii ani, arată datele ultimului recensământ. Este una dintre cele mai accesibile localități din Buzău, mai ales că localitatea de centru, satul Căpățânești, se află la doar 6 kilometri distanță de Buzău. Aici, în ultimii ani populația a crescut cu 16 la sută față de populația din 2011, când locuiau acolo 9.653 persoane.
Cea de-a doua comună în care s-a înregistrat o creștere a numărului de locuitori este Vadu Pașii, o comună amplasată tot la circa 6 kilometri de municipiul Buzău, un avantaj pentru buzoieni, care au locurile de muncă în municipiul de reședință. Vernești este cea de-a treia localitate în care buzoienii au ales să se mute în ultimii zece ani. Aici populația a crescut cu 4,34 la sută comparativ cu anul 2011.
Menționăm că buzoienii au început să aleagă mai mult casele în detrimetrul apartamentelor și din cauza pandemiei de Covid-19, perioadă care pe mulți i-a prins într-un mic apartament. Statisticile arată că în prezent oamenii au nevoie de mult spațiu și sunt interesați de case care au și spațiu generos pentru grădini.
Comuna cea mai mică din județ este Pardoși, cu numai 315 locuitori, înregistrând o scădere față de RPL2021, când s-au recenzat 453 de locuitori. Cea mai mare comună din județ este Vadu Pașii, care a crescut față de RPL2011 cu 415 persoane și care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Orașul Pogoanele este cel mai mic din cadrul județului (6.384 locuitori față de 7.275 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Nehoiu cu 9.464 locuitori. Municipiul Buzău, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 103.481 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 12.013 persoane.
Județul Buzău nu se confruntă doar cu o migrațiune internă, ci și cu una externă, care este mult mai accentuată, mai ales că tinerii sunt cei care aleg să părăsească județul sau, după caz, să nu se mai întoarcă din județele în care studiază.
Capitala și-a alungat locuitorii către periferie
În București, populația a scăzut în intervalul 2011–2021 și a ajuns la aproximativ 1,72 milioane de locuitori. Sigur că în realitate populația este mai mare, în special datorită studenților care învață și eventual muncesc în oraș fără să figureze în statisticile oficiale ca bucureșteni. Pe de altă parte, acest lucru era valabil în mare parte și în 2011, motiv pentru care importantă aici este mai degrabă evoluția procentuală, decât strict cea numerică.
În același timp, populația județului Ilfov a înregistrat o creștere cu aproape 40 la sută a numărului de locuitori, la aproape 543.000 de locuitori. Dintre cele 40 de localități care formează județul Ilfov, 32 au raportat o creștere a populației, iar în patru dintre acestea populația a crescut de peste două ori.
Acest lucru se poate datora și dezvoltării pieței imobiliare din comunele de lângă București, unde dezvoltatorii imobiliari caută mereu terenuri pentru a construi locuințe. Deși bucureștenii locuiesc în zone mai îndepărtate ale Bucureștiului, toată activitatea lor se desfășoară în continuare în aceleași locuri aglomerate: își duc copiii la școlile din București, muncesc în locurile din București, ies cu prietenii în București.
Migrarea spre comunele limitrofe are ca explicație și dorința unora dintre locuitorii tradiționali de a scăpa de problemele de trafic sau de poluarea excesivă în favoarea experienței de a locui la casă. În astfel de cazuri, mulți locuitori și-au îndreptat atenția inclusiv spre localități care nu se află în imediata apropiere a Capitalei, dar care oferă alte avantaje.
Nu în ultimul rând, în ultimii ani, comunele din apropiere de București au devenit mai atractive și pentru persoanele care pot lucra de acasă, dar și pentru cele care nu vor să se bazeze integral pe mașina personală pentru transport, întrucât Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (TPBI) a introdus în august 2021 un sistem de transport metropolitan, cu un tarif unic. Pe liniile din anumite comune, frecvența de circulație este redusă, în special în zilele de week-end. Însă chiar și așa, proiectul reprezintă un pas înainte prin care locuitorii din aceste comune limitrofe pot ajunge relativ ușor în București cu transportul în comun.
Același lucru se întâmplă și în Cluj-Napoca, care este considerat cel mai scump oraș din România, inclusiv din punct de vedere imobiliar, chiar dacă nu are și cel mai mare salariu mediu din țară. Aceasta poate fi o explicație pentru care populația orașului a scăzut cu aproape 12 la sută în ultimii zece ani, la mai puțin de 287.000 de locuitori. Prin urmare, nu este neapărat o surpriză că nici fondul de locuințe nu a crescut semnificativ în ultimul deceniu. Pe de altă parte, nu este deloc neobișnuită explozia demografică din comuna Florești, situată la numai 9 kilometri vest de centrul vechi al Clujului: populația Floreștiului a crescut cu aproape 30.000 de locuitori, la aproape 53.000 de locuitori, în contextul în care Clujul a pierdut în total 38.000 de locuitori. Practic, comuna Florești are un număr de locuitori apropiat de cel înregistrat în orașe precum Giurgiu, Sfântu Gheorghe sau Deva.
Dintre marile orașe ale României, Timișoara este cel în care scăderea populației a fost cea mai accentuată, de aproape 22 la sută, la numai 250.000 de locuitori. Practic, datele INS arată că Timișoara a pierdut peste 68.000 de locuitori într-un interval de zece ani. Datele publice au fost însă contestate oficial de autoritățile locale. Argumentul acestora este că rata de recenzare din județul Timiș a fost de numai 83,5 la sută, cea mai mică din țară și mult sub media națională de 95 la sută.
În același timp, fondul de locuințe din Timișoara a crescut cu numai 10 la sută, cel mai mic procent dintre marile orașe ale țării, ceea ce sugerează totuși că scăderea puternică a populației este destul de bine ancorată în realitate.
