Dan Solcan şi proiectul prin care vrea să transforme Buzăul

Despre buzoianul Dan Solcan s-a scris mult în presă în ultimul timp. Profesorul Colegiului Hasdeu, laureat MERITO, a apărut în presa centrală graţie modului interdisciplinar de a preda istoria la ore (apelând la filme, artă sau publicitate), a fost invitat în studiourile Digi24, dar în primul rând a reuşit să înfiinţeze Club 3,14, club unde a format liceeni ce s-au evidenţiat la nivel naţional în domeniul teatrului şi artei în general.

Acum Dan Solcan derulează o campanie de strângere de fonduri pentru a extinde Clubului către elevii altor şcoli, diversificând, totodată, activitatea acestuia. Buzoianul propune un proiect care se bazează pe colaborări cu alte comunităţi locale, ONG-uri, antreprenori, cu scopul de a le dezvolta elevilor buzoieni competenţe pe care învăţă­mântul românesc le ignoră. Creativitatea, gândirea de tip design, inteligenţa emoţională, capacitatea de a fi autonom sunt doar câteva dintre competenţele prin care noul proiect îşi propune să transforme Buzăul într-un oraş cu adevărat modern şi ofertant.

Iniţiativa sa a avut deja un ecou deosebit şi multe personalităţi s-au arătat dispuse să îl sprijine. Fundaţia Comunitară Buzău s-a implicat direct în derularea strângerii de fonduri, existând chiar şi o platformă online unde se pot face donaţii, iar jurnalistul România Te Iubesc, buzoianul Alex Dima, a promovat iniţiativa pe pagina sa de Facebook, alături de mesajul „Hai, că au început şi buzoienii mei să se organizeze!”.

Reporter: Am văzut în prezentarea proiectului dumneavoastră că amintiţi despre faptul că 65% dintre copiii care intră acum în sistemul de educaţie vor face la locul de muncă, după terminarea şcolii, activităţi care astăzi nu există. Vă bazaţi cumva pe principii din sistemul educaţional finlandez?

Dan Solcan: Eu nu sunt neapărat pe linia aceasta. Învăţământul finlandez înseamnă un accent foarte mare pus pe profesori. Acolo, primii 5% care termină facultatea ajung în situaţia de a putea opta pentru învăţământ, iar apoi li se lasă mână liberă, ceea ce este foarte bine pentru că fiecare profesor îşi pliază lucrurile pe personalitatea lui şi poate da copiilor ceea ce este mai bun. În proiectul nostru însă nu este vorba în primul rând despre profesori, ci despre elevi. Suntem un grup de profesori, eu, alături de Alina Dinu şi Gabriela Şerbu, trei profesori care am aplicat pentru dotarea unei săli, necesare extinderii Clubului 3,14. Putem spune că urmăm modelul finlandez sau estonian pentru că vrem şi noi să avem spaţii în care copii să îşi exerseze talentele. Pentru că, iată, noi avem şapte ani de club şi am obţinut rezultate, de pildă, în teatru, am jucat în toată ţara, pe scene importante, şi ar merita ca elevii noştri să aibă o sală de repetiţii şi poate o sală de spectacole.

„Dacă ajutăm elevii acum, vor fi nişte adulţi foarte puternici şi competitivi”

Rep.: Cum va arăta acest spaţiu pentru care strângeţi fonduri?

D.S.: Vorbim despre un întreg corp de clădire care există deja la Colegiul Hasdeu. Sus deja am amenajat cabinetul de muzică, unde vineri vom avea un spectacol. Este un concept nou, nu încercăm să încadrăm separat muzica şi teatrul, ci muzica să servească teatrului. Cabinetul este bine dotat şi încercăm ca jos să organizăm acest spaţiu nou. Am aplicat deja la Bucureşti pentru obţinerea de fonduri, acum încercăm prin Fundaţia Comunitară Buzău, nişte tineri formidabili care vor să schimbe lumea, să strângem nişte donaţii în cadrul unui eveniment organizat miercuri (11 decembrie, ora 18.00, la Hotel Pietroasele). Există şi o postare pe online, unde am reuşit deja să adunăm fonduri. Deci, cu ajutorul şcolii noastre şi a acestor evenimente, încercăm să facem rost de fonduri şi cred că vom avea o sală de repetiţii cu adevărat profesionistă. Cred că vom fi singurul liceu din România care nu este de specialitate şi va avea un corp dedicat artelor.

Rep.: Spuneţi că prin extinderea Clubului 3,14 urmăriţi să dezvoltaţi competenţe pe care sistemul educaţional le ignoră în mare măsură. La ce vă referiţi? 

D.S.: Vă dau un exemplu. Dincolo de teatru, cabinetul de jos este şi pentru public speaking. Noi am aplicat şi pentru dotarea cu microfoane, camere de filmat… Vrem să ne filmăm să vedem unde greşeşte copilul, care este poziţia corpului, inflexiunile vocii, adică un studiu foarte serios. Să ne gândim ce le oferă copiilor teatrul – gestionarea emoţiilor, spiritul creativ pentru că trebuie să improvizeze, atenţia… Dacă joci doar pentru tine s-a terminat, omori piesa. Elevii învaţă că trebuie să fie atenţi la toate personajele şi detaliile de pe scenă. Se spune că un actor trebuie să fie precum un chelner, care se uită în sală şi ştie ce a comandat fiecare client sau să fie atent când a terminat de mâncat. De asemenea, în public speaking, îi învăţăm ţinuta corpului, gestica, mi­mica, gestionarea emo­ţiilor. Se spune că spaima de a vorbi în public este cea mai mare după spaima de şerpi, dar mai puternică decât teama de moarte. Încercăm să ajutăm copiii pentru că la vârsta lor mintea lor este ca un burete. Dacă îi ajutăm acum, vor fi nişte adulţi foarte puternici şi competitivi.

„Încercăm să ne deschidem spre lucruri care au legătură cu viaţa reală”

Rep.: Ce presupune parteneriatul cu antreprenorii locali?

D.S.: Tocmai am avut a patra Cafenea MERITO, pe care o organizăm în fiecare lună, şi am fost 51 de persoane. Au venit oameni foarte importanţi de la Bucureşti, Măriuca Talpeş – creatoarea Bitdefender şi a  programului MERITO, Dragoş Neacşu – co-leader Merito (CEO al Erste Asset Management), Cosmin Chiriţă, Silviu Neguţ (fost decan al Facultăţii de Realaţii Economice Internaţionale din ASE şi fondator al Masterului Geopolitică şi Afaceri Internaţionale), colegii noştri MERITO din Tulcea, din Ploieşti, Bucureşti… Acolo s-a vorbit despre ce contează în educaţie. Profesorii şi antreprenorii au fost faţă în faţă. Eu am vorbit cu unii dintre aceşti antreprenori să vină să le vorbească elevilor la Clubul 3,14. De asemenea, avem antreprenori din Buzău care vor  le vorbească copiilor, cum este Florentin Mănescu. Avem pe cineva care vrea să le vorbească copiilor despre arta negocierii. Deci încercăm să ne deschidem spre lucruri care au legătură cu viaţa reală.

Rep.: Vorbim despre o dezvoltarea personală a elevilor şi dincolo de artă.

D.S. Categoric. Vom încerca şi cu cei mici. Avem o altă colaborare cu cei de la EduTeca. Avem un copil de clasa a V-a care deja a publicat o carte de poveşti, Dara Ciubotaru, şi acum colaborează cu noi la public speaking. Vrem să deschidem mai mult toate drumurile, mai ales că anul acesta Hasdeul este partener cultural pentru comunitate.

Rep.: Cum vor putea trei profesori să facă faţă acestei provocări în condiţiile în care doriţi să vă extindeţi şi către alte şcoli?

D.S.: Va trebui să gândim foarte bine aspectul acesta, pentru că va trebui să ne deschidem către alte şcoli sau vom merge noi în alte şcoli. De pildă, va trebui să formăm grupuri de 20-25 de elevi care să intre în sala noastră pentru că, dacă lucrezi cu mai mulţi, va afecta calitatea. Este un proiect de durată. Vom veni cu anumite oferte către oameni care vor să facă ceva, un ­ate­lier de voce etc. şi vom urmări constanţa. Măriuca Talpeş (creatoarea programul MERITO) şi-a propus să aducă învăţământul românesc în Top 10 Uniunea Europeană şi cred că, așa cum spune Marian Staș, “România pe bune porneşte de la educaţie pe bune”.