În momentul redactării acestui text, campania electorală pentru alegerile de duminică se derula pe ultimele două zile, perioadă rezervată de partidele din opoziţie atacurilor la persoană, în speranţa că vor mai câştiga adepţi de partea lor, cu toate că exerciţiile anterioare au demonstrat că astfel de manifestări, mai ale pe „ultima sută”, nu înregistrează efectul scontat.
La nivelul judeţului Buzău, alegerile locale au debutat cu o organizaţie clar avantajată, cea a Partidului Social Democrat, care avea 85 de primari în funcţie din 87, unul preferând tabăra liberală (Cătina) după ce câştigase mandatul tot la social-democraţi, iar cel de-al doilea, din Zărneşti, un apropiat al liderului liberal pe judeţ, fostul deputat Adrian Mocanu. Starea de „polle position” în care se regăseau primarii social-democraţi nu era conferită, neapărat, de exerciţiul funcţiunii, ci mai degrabă de o acoperire la nivelul întregului judeţ în ce priveşte atragerea de finanţări pentru investiţii de interes public.
Un scurt istoric ne reaminteşte despre momentul 2018, anul Centenarului Naţional, când actualul premier Marcel Ciolacu ocupa o funcţie fără portofoliu în Guvernul Mihai Tudose, practic consilierul acestuia, şi când judeţul Buzău începuse să devină destinatarul multor finanţări pe diverse domenii de activitate în zona administraţiei publice. Alegerile din 2020 au regăsit judeţul Buzău transformat într-un adevărat şantier când actualul premier, context în care social-democraţii au obţinut un scor zdrobitor, adjudecând administraţiile celor cinci municipii şi oraşe, la care s-au adăugat alte 72 de comune.
Momentul alegerilor locale din acest an îl regăseşte pe buzoianul Marcel Ciolacu în funcţia de şef al Guvernului României, cu un exerciţiu de aproape doi ani, şi premise create pentru rezultate pozitive înregistrate aproape în toate unitățile administrativ-teritoriale din zona rurală. Cu alte cuvinte, primarii buzoieni, doar dacă nu au vrut nu au avut proiecte şi investiţii în comunele pe care le administrau.
Aparent, bătălia electorală pare câştigată de social democraţi, avantajele fiind cele expuse mai sus. Cu toate acestea, PSD Buzău a făcut unele mutări, parte motivate de retrageri ale primarilor consacraţi, sau din dorinţa de a aduce un suflu nou, situaţie în care rezultatele la închiderea urnelor ar putea consemna unele surprize.
Cu excepţia comunei Lopătari, unde sunt şanse mari ca primarul în funcţie să câştige din nou, astfel că Uniunea Salvați România ar putea înregistra, din nou, singura victorie, toate celelalte eventuale modificări ar putea fi doar în avantajul Partidului Naţional Liberal, pentru că Alianța pentru Unirea Românilor nu are structuri în teritoriu. La Brădeanu, primarul în funcţie a preferat să candideze din nou tot din poziţia de „independent” şi speră să ia faţa social-democratului.
Chiar dacă noul lider al liberalilor, Adrian Mocanu, a „atacat” judeţul în stilu-i propriu – în forţă şi cu mesaje de intimidare -, gruparea sa nu ar putea câştiga mai mult de 15 primării. Pe Valea Buzăului, calculele liberalilor le-ar putea ieşi doar la Gura Teghii şi Cătina, pe Valea Bălănesei s-ar putea pune problema unei competiţii mai strânse în cazul comunelor Pârscov, Cozieni şi Bozioru, pe Valea Sărăţelului rezultatele la urne ar putea scoate aceeaşi câştigători pe Valea Slănicului, posibil ca echipa tânără a opozanţilor primarului Ion Coman să facă surpriza, în timp ce pe Valea Câlnăului doar primarul de la Zărneşti ar putea fi considerat câştigul liberalilor. Zona de Sud şi Sud Vest a Buzăului ar putea consemna surprize în avantajul liberalilor la Cochirleanca, Ţinteşti sau Ruşeţu, în timp ce zona Râmnicului nu am putea vorbi despre modificări în ce priveşte titularii de fotolii de primar.
Cele trei oraşe – Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele – sunt zone în care primarii în funcţie, social-democraţi, au atras finanţări importante care au fost transpuse în investiţii de interes public, de aceea nu ar fi create premisele unor modificări electorale. Municipiul Râmnicu Sărat şi primarul Sorin Cârjan sunt beneficiarii unei colaborări speciale cu un grup de tineri dedicaţi, care au întocmit documentaţii tehnice, au accesat, în special, fonduri europene, dar şi guvernamentale şi s-a permis derularea multor investiţii care, practic, au schimbat faţa oraşului!
Competiţia electorală pentru Primăria oraşului Buzău nu este o competiţie, pentru că opozantul primarului Constantin Toma, şefa Gărzii de Mediu, Carmen Ichim, nu a putut depăşi condiţia de „iepuraş”! Prestaţia actualului primar în ultimii patru ani ar putea fi etalată într-un singur termen, viziune, şi ar fi puţin credibil ca o astfel de traiectorie să fie abandonată de cetăţeni!
