În perioada 1-9 martie sunt marcate Babele de primăvară. Acestea reprezintă ultima luptă dintre iarnă și primăvară, într-un interval de timp de nouă zile în care vremea este extrem de schimbătoare. Baba se poate alege după propria preferință, dar poate fi stabilită și prin intermediul datei nașterii. Mai exact, dacă ziua de naștere este compusă dintr-o cifră în calendar, aceea va fi baba ta, iar dacă sunt două cifre, ziua babei de primăvară va fi rezultatul sumei dintre cele două cifre. În folclorul românesc, babele de primăvară sunt cunoscute și sub numele de zilele Babei Dochia.
În trecut, vremea din primele zile din luna martie era foarte schimbătoare, ba era prea cald, ba prea frig. Așă că, bătrânii au numit „zilele babelor” acele zile schimbătoare. Zilele babelor provin din legenda Babei Dochia, despre care se spune că este întruchiparea iernii, a răului, a sărăciei, a ghinionului, iar aceste zile vestesc încheierea acestei perioade. Babele sunt, împreună cu mărțișoarele, simbolurile primăverii și vestitoarele acestui anotimp, așadar contează întotdeauna cât de însorit este sau nu afară.
Una dintre legendele despre Baba Dochia vorbește despre o femeie în vârstă care avea o noră cu care se purta foarte urât. Odată, pe 1 martie, baba i-a dat fetei o blană de oaie cu lână neagră și i-a zis să o spele până o să devină albă.
Astfel, fata mâhnită de ce i-a zis soacra, s-a dus plângând la râu și a început să spele lâna. Însă eforturile ei au fost în zadar. La un moment dat, fetei i s-a arătat un înger care i-a dat o floare albă cu care i-a zis să spele lâna pentru a-i schimba culoarea. Tânăra a făcut așa cum i-a zis și blana s-a albit pe loc. După ce a spălat blana, fata a luat floarea cu ea și s-a întors acasă. Când a văzut-o cu floarea în mână, Baba Dochia a înțeles că a venit primăvara și a decis să plece cu oile la munte.
Astfel, și-a pus nouă cojoace și a urcat cu oile pe munte. Însă, cum, în primele zile din martie vremea era schimbătoare, ba ploua, ba era soare, baba a început să se dezbrace de cojoace, unul câte unul. După ce și-a dat jos și cel de-al nouălea cojoc, a venit o zi friguroasă și Baba Dochia a murit înghețată. Drept pedeapsă pentru comportamentul pe care l-a avut față de nora sa, Dumnezeu a transformat-o în stâncă.
Trei locuri cu „babe”
În folclorul românesc se spune că legenda Babei Dochia este legată de Babele din munții Bucegi, cele din Ceahlău și din Buzău.
Pe valea Bălănesei, la aproximativ un kilometru de satul Ulmet (comuna Bozioru), se găsește spectaculosul microrelief de trovanți. Aceste stânci cu forme bizare mai sunt cunoscute și sub numele de „pietre vii” pentru că se crede că acestea ar crește din nisip. Însă, din punct de vedere științific, trovanții sunt depozite de nisip și stratificații de gresii cimentate și modelate în timp de agenții naturali (vânt, ploaie etc). Astfel, natura a fost cea care a creat aceste forme inedite, numite elocvent de Mihai Mîncu, profesor de geografie la Colegiul „Hasdeu”, „sublime imnuri în piatră” .
Cei mai reprezentativi, cunoscuți și accesibili trovanți din județul Buzău sunt „Babele” de la Ulmet. Numele acesta le-a fost atribuit de către prof. Ilie Mândricel, într-un articol de promovare turistică, asemănându-le probabil cu cele din Munții Bucegi. Aici, trovanții au forme dintre cele mai variate și spectaculoase (sfere, ovoide, alungite, îngemănate) care pot fi asociate cu forme zoomorfe (reptile, păsări, melci) sau antropomorfe (rachete, farfurii, topogane, coloane etc).
Trovanții de la Bozioru fac parte din Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului”, un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Programul „Geoparcul Ținutul Buzăului” a fost inițiat în anul 2007 de Universitatea din București, în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău în vederea conservării, promovării şi valorificării elementelor naturale deosebite din zonă, a valorilor de patrimoniu cultural şi istoric, precum şi pentru susţinerea dezvoltării sociale şi economice a comunelor, bazându-se pe principiul dezvoltării durabile.
Tradiții și obiceiuri în zilele babelor
Din bătrâni se spune că în funcție de cum va fi vremea în ziua pe care și-o alege omul ca fiind baba lui, așa îi va merge în anul acela. Astfel, dacă în ziua aleasă va fi soare, acel om va fi voios şi bun la suflet întreg anul și toate îi vor merge bine. Însă, dacă cerul va fi înnorat, omul va fi supărat tot anul.
Mai mult, unii bătrâni cred că dacă ninge sau plouă în acea zi, omul va avea parte de bogăție.
