Mai mulți polițiști au fost detașați la Direcția Națională Anticorupție în ultima perioadă, scrie Ziare.com, care citează surse autorizate conform cărora plecările celor mai buni oameni din sistem către DNA au loc „pe bandă rulantă”. Iar printre cei care au fost detașați se află și soția buzoianului Bogdan Despescu, chestor general de Poliție și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
Detașările oamenilor din structurile poliției la DNA nu reprezintă o noutate. Astfel de mutări se fac de ani buni, dar diferența este că, în prezent, numărul detașărilor a crescut accelerat, „de șapte ori față de anii precedenți”, după cum precizează sursele Ziare.com.
Cei care pleacă din Poliție sunt ofițeri cu experiență de ani de zile în filaj, investigatori sub acoperire, monitorizare tehnică. Printre polițiștii detașați la DNA pe un post de ofițer de poliție judiciară se numără și soția chestorului Bogdan Despescu, Mihaela Cristina Despescu, fost agent de poliție la Inspectoratul de Poliție al Județului Buzău, conform declarației de avere din anul 2021 postată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Ea apare acum pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție ca ofițer de poliție judiciară, fără a se preciza ce anume face în această structură.
Care este miza detașării?
Sursele citate de Ziare.com arată că Mihaela Despescu lucrează la departamentul de resurse umane al Direcției Naționale Anticorupție.
Care ar putea fi însă miza detașării? Aceleași surse arată că Mihaela Despescu încasează la DNA un salariu de aproximativ trei ori mai mare decât la Poliție. Diferența ar fi de 8.000 de lei, de la 4.000 la 12.000 de lei. Dacă va apuca să lucreze minimum șase luni pe aceeași funcție, leafa respectivă va fi baza de calcul a pensiei. Mihaela Cristina Despescu a lucrat la departamentul de Resurse Umane al IPJ Buzău, unde se ocupa de dosarele cadrelor.
Mutarea soției chestorului Bogdan Despescu ar fi o premieră pentru că, spun sursele Ziare.com, „niciodată în istorie nu a fost detașat la DNA un agent de poliție de la resurse umane. Singurele detașări ale agenților s-au realizat din rândurile celor care aveau aviz de poliție rutieră și erau încadrați ca șoferi sau agenți procedurali. Adică trimiteau citații sau conduceau mașinile procurorilor pentru că aveau abilități de conducere în regim special. Dar altfel, niciodată nu s-a pus problema ca un agent de poliție să realizeze acte de urmărire penală la DNA. Acum, inclusiv agenți de poliție întocmesc acte de urmărire penală”.
În urmă cu un an, mutările polițiștilor la DNA erau considerate de Lucian Bode „imposibile”. Până nu demult, Ministerul de Interne se arăta reticent la astfel de transferuri. Carmen Dan, pe vremea când era ministru de Interne, a decis ca Direcția Generală Anticorupție să nu mai facă solicitări nominale, ci să ceară un număr precis de specialiști, Ministerul urmând să decidă, ulterior, de unde vor fi detașați aceștia, pentru a nu destabiliza structurile din poliție.
Mai mult, chiar Bogdan Despescu ar fi fost vehement, anul trecut, în privința acestor detașări, în discuțiile cu fostul ministru de Justiție Stelian Ion. Iar Lucian Bode, ministrul de Interne, spunea tot în primăvara anului 2021 că „este imposibil ca polițiștii judiciari să treacă de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justiției, pentru că este vorba de 60 la sută din Poliţia Română, iar acest lucru ar crea o mare problemă pentru cele două ministere”.
El preciza că este nevoie de un ghid al poliţistului judiciar. „Astăzi, un poliţist detaşat la DNA, spre exemplu, în momentul când expiră mandatul, primim la MAI o solicitare de prelungire cu încă trei ani a respectivului mandat şi cred că ar fi nevoie să avem un ghid al poliţistului de poliţie judiciară astfel încât să ştii, dacă din cei 28.000 de poliţişti de poliţie judiciară doresc să ajungă la DNA o mie, din cei o mie pot fi selectaţi cei 50-150 de câţi are nevoie această structură de elită. Nu să-mi vină Parchetul să îmi spună «Pe Popescu vreau să îl detaşaţi la DNA» şi din cei o mie care se califică profesional să poată să fie recrutaţi cei mai buni”, a explicat Bode. El a fost criticat la acea vreme, însă și-a menținut poziția.
Structuri de unde a fost luat 40 la sută din personal
Sursele citate de Ziare.com precizează că „au plecat oameni de la Departamentul de Informații și Protecție Internă, de la Direcția Generală Anticorupție, de la Direcția de Operațiuni Speciale, pe zone care până acum nu existau la DNA (…) La DNA până acum erau doar pe «căști». Vedeau, ascultau, monitorizau, pe tot ce înseamnă interceptări. Acum au luat și pe filaj, deși DNA-ul nu face astfel de activități. Putem vorbi de intenția clară a acestei instituții de a-și crea propriile structuri de filaj, investigatori sub acoperire și suport tehnic pe căști”.
În toată această poveste, miza este uriașă: salariul mai mare de dublu: „Un polițist de la Poliția Română ia 5.000 de lei salariu, de exemplu. Se detașează la DNA și primește 12.000 de lei salariu, pentru că este asimilat magistraților și beneficiază de grila de salarizare aferentă Ministerului Justiției. Atunci când polițistul nu mai face ce-i spune procurorul, acestuia i se poate înceta detașarea. Sunt structuri din poliție de unde au fost detașați aproximativ 40 la sută din efectiv. În acel moment nu se mai asigură posibilitatea unei intervenții operative a acelei unități. Nimeni nu s-a opus”, a transmis sursa Ziare.com.
Cum se detașează polițiștii la DNA
Ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt detașați la Direcția Națională Anticorupție la propunerea nominală a procurorului-șef al acesteia, prin ordin al Ministrului Administrației și Internelor, iar numirea acestora în funcții se face prin ordin al procurorului șef al Direcției. Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară are o durată de șase ani, cu posibilitatea prelungirii detașării în funcție, cu acordul acestora, se arată site-ul instituției. Pe perioada detașării, ofițerii și agenții poliției judiciare nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
Ofițerii de poliție judiciară constituie poliția judiciară a DNA. Ei își desfășoară activitatea numai în cadrul Direcției, sub autoritatea procurorului-șef al acesteia și pot efectua actele de cercetare penală dispuse de procurori. Ofițerii de poliție judiciară ai DNA își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului, dispozițiile acestuia fiind obligatorii. Actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
