Cum a făcut victime la Buzău „campania AMR”

După o săptămână de la primele rezultate clare ale alegerilor locale la nivelul județului Buzău, formațiunile politice angrenate în scrutinul din 27 septembrie au făcut, cu siguranță, propriile analize, ca dovadă stând faptul că, în câteva cazuri, au apărut primele victime, unele chiar la vârful res­pectivelor partide; este cazul li­derului Partidului Național Liberal, deputatul Cristinel Romanescu, care și-a dat demisia de onoare, ce-i drept la cererea președintelui Orban, al președintelui organizației municipale a Uniunii Salvați România, Claudia Cristea, care a sărit din schemă prin demisie, după unele surse, sau prin excludere, după altele, precum și al liderului Alianței Liberalilor și Democraților, Iulian Nicoare, care a anunțat că va demisiona și va părăsi partidul după ce va duce la bun sfârșit formalitățile necesare validării mendatelor colegilor săi din mediul rural care au obținut mandate de consilier local. Mai mult, Partidul Mișcarea Populară l-a exclus din partid pe candidatul la Primăria Buzău, Constantin Florescu, care, astfel, nu va deveni nici consilier local, dar și pe un consilier local ales din Râmnicu Sărat, al doilea pe lista de candidați.

OPINIA vă prezintă astăzi un punct de vedere asupra rezultatelor alege­rilor locale de la nivelul județului, axat, în mod special, pe modul în care formațiunile politice au înțeles să își facă campania electorală, o campanie stuată, în general, sub semnul ,,AMR”.

Partidul Social Democrat a plecat, în ciuda tuturor previ­ziunilor adversarilor politici, din pole-position, având un avans considerabil, pe care și l-a mărit pe parcursul unei campanii electorale clasice, face-to-face. La scorul PSD la Consiliul Județean a contribuit, fără îndoială, alianța cu PRO România, alianță care, după cum vom arăta mai jos, a avut și alte efecte. La municipiu, problema mare a social-democraților a fost aceea de a apropia cât de mult scorul listei de consilieri locali – o listă având pe locuri eligibile persoane complet necunoscute în lumea politicii și a administrației – de cel al primarului Constantin Toma, problemă care a fost rezolvată cu aceeași rețetă.

Nu este deloc de neglijat aportul președintelui organizației, Marcel Ciolacu, care, în cei patru ani care au trecut de la precedentele alegeri locale, a izbutit să determine direcțio­narea de fonduri către unitățile administrativ-teritoriale buzoiene. Nu în ultimul rând, trebuie să spunem că responsabilii PSD Buzău au muncit mai abitir pentru că alegerile parlamentare bat la ușă, ca și momentul în care Marcel Ciolacu, președinte național al Partidului Social Democrat, va desemna un înlocuitor la conducerea organizației județene.

Partidul Național Liberal a avut o campanie electorală bazată, în bună măsură, pe ,,realizările” guvernului Orban – care, după cum s-a văzut la vot, au fost percepute la justa lor ­va­loare de buzoieni – și pe atacuri la Partidul Social Democrat în general, fără a se nominaliza persoane din politica locală. Cei doi candidați principali, la președinția Consiliului Jude­țean, respectiv la Primăria municipiului Buzău, au fost mult prea puțin promovați și chiar mult prea târziu. La nivelul municipiului, a fost contestată oportunitatea unor investiții girate de primarul Constantin Toma.

Campania Partidului Mișca­rea Populară s-a bazat pe negarea oricăror realizări a administrației locale și județene din ultimii patru ani, coroborat cu siguranța faptului că primarul Constantin Toma și președintele Petre Emanoil Neagu nu vor fi realeși. ,,AMR (au mai rămas, n.r,) x zile până la plecarea lui Toma din Primărie”, a fost un slogan care, cu siguranță, a jignit inteligența multor alegători buzoieni. Un alt punct vulnerabil a campaniei PMP a fost candidatul la funcția de primar al municipiului Buzău, aflat într-un război personal cu primarul Constantin Toma, care a coborât discursul politic, pe alocuri, până la limita suburbanului și a absurdului; în aceste condiții, numărul de doi consilieri locali obținuți avându-l drept locomotivă pe Constantin Florescu – care oricum a obținut un scor sub cel al partidului – poate fi trecut la capitolul minuni. Putem spune fără a greși că orice altă alternativă la candidatura lui Florescu ar fi fost mai profitabilă, de la sfertodoctul Roșioru până la decrepitul Bârlă, pe care vom avea însă bucuria să îi vedem dându-se în spectacol în noul consiliu local municipal.

Pe același calapod, al AMR, s-a situat și campania electorală a candidatului Uniunii Salvați România la funcția de primar al municipiului, Petrică Cîrstea, un cetățean care a obținut performanța de prăbuși din punct de vedere electoral Alianța USR-PLUS la nivelul muncipiului, de la 24,1 la sută la europarlamentare și de la 14,57 procente la prezidențiale, până la 7,12% (Consiliul Local) și 4,14% la Primărie. Campaniei de negare a realizarilor admi­nistrației Toma s-au adăugat și șmecherii care au constat în a promite investiții gata aprobate de Consiliul Local, care urmează să fie demarate (gen închirieri de biciclete sau anvelopări de blocuri), dar și necunoscutele privind studiile și ocupația actuală a candidatului. Dacă mai punem la socoteală și faptul că Alianța USR-PLUS nu a reușit să depună liste complete nici pentru Consiliul Local Buzău, nici pentru Consiliul Județean, tabloul este complet.

PRO România a jucat la două capete în această campanie electorală, fiind parte în două alianțe locale cu PSD, pentru Consiliul Județean și pentru Primăria Râmnicu Sărat. Reversul medaliei a fost acela că, la nivelul municipiului Buzău, candidatul Constantin Ionescu s-a trezit un fel de copilul ploii, silit să își facă campanie electorală practic precum un independent. O campanie bazată, la fel, pe negarea oricăror realizări ale primarului Constantin Toma, atitudine binecunoscută de buzoieni din intervențiile sale alăturea cu drumul din Consiliul Local. Fără să mai beneficieze de ajutorul subteran de acum patru ani, Ionescu a fost evaluat de buzoieni cu un procent probabil foarte apropiat de valoarea sa electorală reală: 2,49 la sută.