Cum a ajuns un comerciant din satul unde evazioniștii fac legea să ,,producă” tone de usturoi lunar pentru un lanț german de hipermarketuri

Localitatea buzoiană Râmnicelu este renumită în țară pentru usturoiul care nu are rival în piețe, atât ca urmare a proprietăților solului, cât mai ales a calităților unor semințe descoperite acolo.

Până și stema comunei de lângă Râmnicu Sărat are desenată o căpățână de ustu­roi, semn că această legumă este specifică zonei. Usturoiul de Râmnicelu a ajuns însă produs de contrabandă care le-a adus unora dintre localnici o prosperitate dubios de rapidă. Dovezile sunt zecile de vile uriașe aflate în construcție.

Usturoiul de Râmnicelu este mic, dar foarte iute și aromat. Este cultivat în mod tradițional pe suprafețe din ce în ce mai mici, deoarece nu mai sunt mulți cultivatori. Totuși, așa-zisul usturoi de Râmnicelu alimentează continuu piețe din regiune și chiar din toată țara.

Ba chiar, de anul trecut, a ajuns să fie vândut de un lanț german de hipermarketuri. Întreprinderea Individuală Aurelia Dumitrache din Râmnicelu îl livrează lunar în cantități impresionante. Între 30 și 35 de tone de usturoi ajung lunar în ­ma­gazinele Lidl de la acest producător/ambalator. O anchetă desfășurată de jurnaliștii economica.net a pus însă sub semnul întrebării calitatea autentică a ustu­roiului. Conform etichetei, Dumitrache Aurelia Intreprindere Individuală este numele singurului producător român de usturoi prezent pe rafturile lanțului de supermarketuri tip discount Lidl, potrivit informațiilor economica.net. Provine din Râmnicelu, cel mai cunoscut loc pentru producția de usturoi din România și, potrivit termene.ro, s-a înregistrat la ANAF începând din 2018, de când a început și parteneriatul cu comerciantul german.

,,În ultimii ani, legumele și fructele cultivate local au câștigat din ce în ce mai mult loc în rândul preferințelor consumatorilor români. Usturoiul este una dintre cele mai populare legume de la noi în țară, prin urmare și cererea este destul de mare. Lunar, sunt livrate între 30 și 35 de tone de usturoi românesc, care ajunge în Piața Lidl, din toate magazinele din țară. Din toamna anului 2017, pentru producția de usturoi, Lidl a încheiat un partene­riat cu un producător local din zona Râmnicelu, județul Buzău, pe o suprafață de 25 de hectare cultivate”, au declarat pentru  economica.net oficialii Lidl.

Din datele INS, producția medie de usturoi la hectar a fost în 2017 de 5.582 kg la hectar (5,5 tone), dar sunt soiuri care pot produce și 10 tone la hectar, ceea ce înseamnă că pe cele 25 de hectare, producția totală a producătorului român ar putea fi 250 de tone pe cultură. Într-un an, se pot înființa maximum două culturi, pentru că bulbii de usturoi se pot planta toamna sau la începutul primăverii.

,,Ne face concurență neloială”

Valentin Jecu, fermier cu o exploatație de 500 de hectare în Râmnicelu, pe care cultivă grâu, porumb și rapiță, și-a manifestat îndoiala cu privire la autenti­citatea producției realizată de familia Dumitrache. ,,Dumitrache este comerciant. Usturoiul pe care îl vinde ca fiind românesc este doar ambalat în România. Ne face nouă, realilor producători, concurență neloială. Aceasta este vânzarea unei iluzii”, a declarat Jecu pentru Economica.

,,Mai sunt cultivatori autohtoni la noi, dar nu mai este ca acum 15-20 de ani, pentru că tinerii nu se mai îndreaptă către această cultură. Acest usturoi este cel mai bun pentru că folosim o sămânță tradițională, iar solul în care se dezvoltă are proprietăți speciale”, spune viceprimarul localității, Dumitru Lăzăroiu. Acesta susține că nu o cunoaște pe producătoarea Dumitrache Aurelia, pentru că ,,sunt de puțin timp aici”.

Cum se explică această sursă inepuizabilă de usturoi? Este cunoscut că în ultimii zece ani așa-zișii producători din zonă au avut importuri masive din Spania și Olanda. A luat astfel naștere o mafie a usturoiului care aduce produsul din afară, unde costurile de producție sunt foarte mici, îl ambalează dacă este cazul, și-l vând ca fiind produs românesc, ,,autentic” de Râmnicelu.

Din cauza lor, cultivatorii veritabili ajung să renunțe la această cultură, pentru că nu pot obține prețurile conve­nabile. Despre mafia ustu­roiului, multor săteni din Râmnicelu le este teamă să vorbească. Diferența între usturoiul nostru, cultivat tradițional, și exemplarele vândute de samsari este însă imediat vizibilă pentru cunoscători. Dacă usturoiul românesc, de Râmnicelu, are căpățâna mică, de culoare alb-violet, cel adus din Spania, Olanda sau China este alb.

Comerțul ilegal cu usturoi le-a adus multor familii de romi din Râmnicelu averi  impresionante dar și dosare penale. Aceștia aduc tone de usturoi din Olanda sau Spania, dar îl vând sub brandul ,,de Rîmnicelu”, și se sustrag de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat.

Inculpări fără obiect după împăcarea părților

Poliția este de ceva timp cu ochii pe această mafie a usturoiului, dar prea puține dosare s-au concretizat în condamnări pentru tot lanțul evazionist. În perioada iunie 2015 – septembrie 2016, mai multe persoane de etnie romă din Râmnicelu au cumpărat, prin intermediul a trei societăți comerciale, usturoi din Spania și Olanda, uitând însă să achite contravaloarea acestora. În plus, s-au sustras și de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat în vederea obținerii unor beneficii materiale substanțiale. Aceștia ar fi prejudiciat firmele păgubite și bugetul de stat cu peste 2.000.000 de lei. Cercetările în acest dosar au fost demarate după ce reprezentanții unei firme din Râmnicu Vâlcea au depus mai multe sesizări la Poliție și la unități de Parchet prin care reclamau fapte de înșelăciune comise de persoane din Râmnicu Sărat și din Râmnicelu.

După multe sesizări făcute de reprezentanții societății vâlcene – un cetățean egiptean și o buzoiancă ­ori­ginară din Rm. Sărat – inclusiv la Direcția Antifraudă Constanța și DNA București, polițiștii și procurorii buzoieni au început cercetările și au intrat pe urmele evazioniștilor. Potrivit unei informări de la Ambasada Egiptului, romii de la Râmnicelu au mai înșelat, prin aceeași metodă, și o societate comercială din Brăila de la care au cumpărat fasole.

Anchetatorii au ridicat teancuri de documente și au audiat ore în șir mai multe persoane bănuite de implicare în lanțul evazionist. Au fost aduse la audieri 11 persoane, fiind reținuți Vasile Ibriș, de 45 de ani, și Fănel Fotache, de 39 de ani, și ulterior lăsați liberi.

Prin firma pe care o administra, PROSPER CEREAL LEPFAN SRL, Vasile Ibriș, ajutat de Titi Fotache, Fănel Lepădatu și Fănel Fotache, a cumpărat, de la o societate comercială din Râmnicu Vâlcea, 25 de tone de fasole importată din Egipt. Se întâmpla la începutul lunii martie 2016. Individul a plătit în port 20% din valoarea mărfurilor și a uitat să mai achite restul de 116.000 lei.

Două zile mai târziu, Ibriș a vândut marfa la o altă firmă, SC DAV MARIO REAL SRL din Râmnicu Sărat, firmă în insolvență, cu 147.500 lei, 2.500 lei mai scump decât o achiziționase de la firma din Rm. Vîlcea.

În aprilie, o societate din Brăila, de la care Ibriș cumpărase tot fasole, și pe care de asemenea, a uitat să o plătească, cere insolvența firmei lui Ibriș, iar păgu­biților nu le rămâne acum decât să spere că vor recupera ceva din bani, prin înscrierea la masa credală.

După un an de proces, un complet al Judecătoriei Rm. Sărat a decis încetarea procesului penal pentru o infracțiune de înșelăciune împotriva lui Vasile Ibriș, prin împăcarea părților. Acesta a fost condamnat totuși pentru o altă infracțiune de înșelăciune și i s-a revocat suspendarea executării pedepsei pentru o condamnare mai veche, fiind trimis în închisoare pentru 4 ani și 8 luni.

Evazioniști insolvabili

De-a lungul timpului, ­des­cinderile regulate ale polițiștilor de la Economic s-au concretizat în dosare voluminoase însă prejudiciile de milioane de lei pentru aproape fiecare dosar penal întocmit n-au fost vreodată recuperate. Tot ce rămâne este o interminabilă listă ANAF cu datornici din sat. Pe lista publicată de ANAF cu persoanele fizice care înregistrau la data de 31 martie 2018 datorii la bugetele de stat mai mari de 15.000 lei se află 11.128 de români, din toată țara. Dintre aceștia, nu mai puțin de 158 sunt din satul Râmnicelu, comuna Râmnicelu, județul Buzău. Datornicii sunt grupați în 22 de familii, printre care și câteva clanuri extrem de numeroase. Astfel, câte cinci restanțieri poartă numele Dumitru, Florea sau Lăutaru, șapte sunt Dumitrică, Ibriși sau Ion, pe opt dintre ei îi cheamă Ibriș, nouă fac parte din familia Constantin, 20 dintre ei sunt Fotache, 21 sunt din neamul Vasile și 40 sunt membrii clanului Dumitrache.

Toți sunt țigani, toți au avut firme prin care au săvârșit evaziune fiscală depistată de ANAF- de unde și datoriile ce li se impută, însă, în cea mai mare parte, s-au declarat insolvabili. Adică nimeni nu va mai recupera, niciodată, niciun leu de la ei. Iar datoriile sunt uriașe.

Toți cei 158 sunt evazioniști din satul Râmnicelu, datori la stat anul trecut cu peste 5,8 milioane de euro, iar toți au legătură cu mafia usturoiului.

Pe de altă parte, șapte din cei 13 consilieri locali poartă nume care apar întocmai și pe lista ANAF: Alecu Ion, Ion Fotache, Nicolae Vasile, Titu Alexandru, Vasile Dumitrache, Marian Ibriș și Gheorghe Dumitrache. De asemenea, doi dintre inspectorii aparatului de specialitate au nume înscrise în evidența Fiscului: Nicuța Alexandru și Grigore ­Ghe­orghe.

Din informațiile publicate pe site-ul primăriei, doar 194 de persoane din întreaga comună sunt angajate, dintre cele 3.513 apte de muncă. O cifră absolut halucinantă. Râmnicelu este menționat periodic în buletinele de presă ale poliției prin des­cinderile pe care mascații le fac aici pentru destructurarea mafiei țigănești a usturoiului. Membrii celor 22 de clanuri care apar în ­evi­dențele Fiscului sunt săltați, duși la audieri, apoi eliberați. Firmele lor nu plătesc nici importurile făcute din UE, nici taxele către stat după ce revând usturoiul sau alte legume. Banii obținuți sunt investiți în palate și mașini de lux, „afaceriștii” se declară insolvabili, astfel încât statul nu mai poate recupera niciun leu de la ei.

Ancheta economica.net AICI