În acest moment, în România nu există centre dedicate minorilor delincvenți decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița. În restul județelor, copiii care comit infracțiuni ajung să fie găzduiți, în cazul unor fapte comise cu violență, în centre împreună cu copii-victimă. Acest aspect a fost adus în fața opiniei publice de fostul judecător Cristi Dănileț, în contextul dezbaterilor din spațiul public provocate de crima din localitatea timișeană Cenei.
Fostul judecător Cristi Dănileț explică, într-o reacție pe blogul său, care sunt pârghiile pe care statul român le are în cazul minorilor care comit infracțiuni. Pentru că nu există centre specializate în subordinea direcțiilor de protecție a copiilor, în țara noastră minorii care comit infracțiuni ajung în aceleași centre în care sunt internați copii-victime ale abuzurilor, atrage atenția magistratul.
În contextul dezbaterilor legate de scăderea vârstei privind răspunderea penală a minorilor, după crima din Timiș care a șocat opinia publică, fostul judecător Cristi Dănileț a comentat marți, într-o reacție pe Facebook, că „s-a creat impresia că un copil sub 14 ani nu răspunde în vreun fel”, ceea ce, în opinia sa, este fals.
Magistratul explică cine, cum și când intervine în cazul minorilor care comit infracțiuni, făcând trimitere la Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2023 – 2027 „Copii protejați, România sigură”, elaborată de Guvern în urmă cu trei ani.
Când un copil comite o faptă penală precum furtul, tâlhăria, violul sau omorul, statul reacționează diferit în funcție de vârsta copilului, precizează Cristi Dănileț. Astfel, dacă a împlinit 14 ani, minorul poate fi încătușat de către poliție, anchetat de procuror și sancționat de către judecători. Dacă este găsit vinovat el este declarat infractor și va fi sancționat printr-o măsură educativă.
Pentru fapte mai ușoare, măsurile pot fi stagiul de formare civică (1-4 luni), supravegherea (2-6 luni), consemnarea la sfârșit de săptămână (4-12 săptămâni) și asistarea zilnică (3-6 luni). Pentru fapte mai grave, respectiv infracțiuni sancționate cu peste 7 ani de închisoare, sau dacă minorul are antecedente, legea prevede internarea într-un centru educativ (1-3 ani) ori internarea într-un centru de detenție (2-5 ani sau 5-15 ani).
Măsuri există, centre nu
Minorii sub 14 ani sau cei care au vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani dar declarați fără discernământ nu răspund penal, însă legea prevede măsuri și în cazul lor. Acestea sunt supravegherea specială (copilul rămâne în familia sa, sub condiția respectării de către acesta a unor obligații, cum ar fi frecventarea cursurilor școlare; utilizarea unor servicii de îngrijire de zi; urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie; interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane. În acest caz, copiilor li se pot oferi servicii în cadrul Centrului de zi pentru orientarea, supravegherea și sprijinirea reintegrării sociale a copilului care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal) și plasamentul (copilul va fi încredințat temporar, în ordine, către o persoană sau o familie, un asistent maternal, un serviciu de tip rezidențial care oferă găzduire mai mare de 24 ore pentru copiii mai mari de 7 ani și care e obligatoriu pentru copiii care comit fapte foarte grave, case de tip familial cu maxim 12 copii, apartamente cu maxim șase copii, centre de primire în regim de urgență cu maxim 30 copii pentru cel mult șase luni.
Cristi Dănileț atrage însă atenția că în România nu există centre dedicate minorilor delincvenți decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița. În restul județelor copiii făptuitori sunt găzduiți în centre împreună cu copii victimă, adaugă fostul magistrat.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat luni că a creat un gup de lucru pentru a se analiza „oportunitatea și necesitatea modificării legislației în privința răspunderii penale a minorilor”.
Demersul vine în contextul crimei de la Cenei, județul Timiș, unde un băiat de 15 ani, Mario, a fost ucis de alți copii, de 13 și 15 ani. Peste 250.000 de oameni au semnat o petiție prin care cer ca răspunderea penală să fie posibilă de la 10 ani, nu de la 14, cum este
în prezent.
Crima de la Cenei, plănuită de minori timp de o lună
Crima din localitatea Cenei a avut loc în seara zilei de 19 ianuarie 2026, în jurul orei 21.30, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş. Conform procurorilor, cei doi suspecți au plănuit totul de acum o lună.
Băiatul de 13 ani le-a mărturisit anchetatorilor că, împreună cu cei doi prieteni mai mari, îl invidiau pe băiat pentru că avea lucruri scumpe, cum ar fi o trotinetă electrică sau un ATV.
Crima a avut loc în seara de 19 ianuarie, când Mario a fost invitat la domiciliul unui coleg de 13 ani, sub pretextul că acesta ar vrea să-i arate un ATV, știind pasiunea victimei pentru astfel de vehicule. Anchetatorii susțin că planul fusese pus la cale cu aproximativ o lună înainte, profitând de absența părinților. Potrivit anchetei, Mario a fost lovit în cap de mai multe ori cu o toporișcă de către minorul de 13 ani, apoi unul dintre adolescenții de 15 ani i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit. Ulterior, al treilea tânăr, tot de 15 ani, a fost chemat pentru a ajuta la incendierea trupului, iar când tentativa a eșuat, cei trei au îngropat cadavrul în grădină. La audieri, suspecții și-au recunoscut faptele.
Băiatul de 13 ani implicat în crima din localitatea Cenei a consumat substanțe interzise înainte de comiterea faptei. În urma examenului toxicologic, medicii ar fi descoperit în organismul minorului substanțe interzise. Anchetatorii iau în calcul ipoteza potrivit căreia acesta ar fi fost drogat în momentul comiterii crimei.
