Comunitatea useristă Declic pune noi bețe în roate Barajului Surduc-Siriu. Activiștii mor de grija zglăvoacei

Organizația neguvernamentală de sorginte useristă Comunitatea Declic nu se împacă cu eșecul răsunător înregistrat în justiție și pe plan administrativ în ceea ce privește sabotarea încheierilor lucrărilor de construcție a hidrocentralei de la Surduc-Siriu și declanșează noi acțiuni menite să întârzie sau să stopeze această investiție.

Astfel, respectiva organizație – care conduce un „consorțiu” de ONG care are drept scop împiedicarea finalizării
lucrărilor de construcție a unor hidrocentrale, printre care se numără și Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, a șefului USR Municipiul Buzău, Constantin Petriceanu – cere acum Curții de Conturi declanșarea unui audit asupra proiectelor hidroenergetice Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Răstolița și AHE Surduc-Siriu, „după ce documentele oficiale ale Hidroelectrica și deciziile instanțelor române infirmă constant argumentele politice care justifică continuarea investițiilor”.

Activiștii Declic susțin că finalizarea celor două proiecte necesită sute de milioane de euro suplimentare pentru obiective pe care chiar compania de stat le-a clasificat drept „neperformante” și cauze directe ale insolvenței sale istorice. „Curtea de Conturi are instrumentele și mandatul să facă ceea ce politicienii au evitat sistematic: să arate aritmetica greșită a acestor proiecte. Să investești între 7 și 18 milioane de euro per megawatt instalat în hidrocentrale care funcționează sezonier și produc sub 0,4% din electricitatea țării nu este securitate națională — este un faliment asumat. Cerem Curții de Conturi să auditeze aceste investiții și să spună public dacă banii românilor sunt cheltuiți rațional”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.

În petiția lor, activiștii Declic cataloghează drept minciuni de sorginte politică informațiile oficiale că stadiul de execuție al proiectelor este de 85-98%, că cele două amenajări hidroenergetice sunt proiecte esențiale pentru securitatea națională și independența energetică și chiar faptul că aceste proiecte au fost validate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

„Curtea de Conturi are mandatul constituțional să evalueze eficiența utilizării banului public. Declic solicită instituției să auditeze ambele proiecte și să răspundă unei întrebări simple: este costul per megawatt instalat justificat în comparație cu alternativele regenerabile disponibile astăzi? Tehnologiile moderne regenerabile costă între 0,5 și 1,5 milioane de euro per MW. Cu cele 232 de milioane de euro necesare doar pentru a cârpi proiectul Surduc-Siriu, România ar putea instala o capacitate fotovoltaică de până la 8 ori mai mare, care să producă energie imediat, fără a distruge parcuri naționale și fără a încălca legislația europeană confirmată de instanțe. Ceea ce ni se vinde drept <securitate națională> este, în registrele contabile, doar o gaură neagră bugetară”, mai spun activiștii Declic.

Val de hate asupra ministrei USR Buzoianu

Eșecul de până acum al tuturor acțiunilor de oprire a emiterii avizului de mediu necesar continuării lucrărilor la hidrocentrala Surduc-Siriu a generat un val de hate asupra ministrului demis al Mediului, Diana Buzoianu, pornit tot de la comunitatea Declic.

„Analiza automată a celor două versiuni ale Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM): 276 pagini în 2024 versus 278 pagini în 2025, scoate la iveală un dispreț profund față de rigoarea științifică și lege. Modificările reale se rezumă la schimbarea anului pe copertă, adăugarea a două tabele minore și extinderea secțiunii de zgomot. În rest, 96,4% din document rămâne neschimbat: studiile pentru speciile protejate (ihtiofaună, vidră), analiza corpurilor de apă, matricea de impact și concluziile sunt copiate cuvânt cu cuvânt. Dincolo de metoda grosolană <copy-paste>, documentația girată de ministra Diana Buzoianu este un fals periculos: ignoră complet impactul asupra sitului Lunca Buzăului și exclude analiza asupra arinișului (habitat prioritar) și a zglăvoacei (specie protejată) din zona Penteleu. Practic, Ministerul Mediului propune un acord de mediu pe o evaluare care nu acoperă nici măcar un sfert din obligațiile legale, sacrificând biodiversitatea Munților Carpați pentru un proiect care este <cvasi-nefuncțional> conform specialiștilor. Această decizie indică o lipsă acută de leadership din partea ministrei Diana Buzoianu. Deși instalată la conducerea Ministerului Mediului cu așteptări de reformă, ministra pare să fi abandonat misiunea de protecție a ultimelor râuri libere, validând un proiect bazat pe date hidrologice învechite (1950-2007) și evaluări de mediu care ignoră realitatea climatică actuală”, se arată pe site-ul Declic.

În fapt, singurele minciuni răspândite în întreaga sagă a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu sunt cele pornite de Asociația Declic, unele dintre ele de-a dreptul gogonate, precum cea din iunie 2025, când au aruncat în spațiul public informația falsă că Tribunalul Cluj ar fi dispus demolarea tuturor lucrărilor realizate în cadrul proiectului „Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu, Treapta Surduc Nehoiaşu, Baraj Surduc”.

Zglăvoaca sau zglăvocul  este un pește de apă dulce, de 6–10 cm lungime (maxim 20 cm). În apele României, trăiește în toate râurile repezi de munte: Bistrița cu afluenți, Trotușul cu afluenți, Argeș, Dâmbovița, Olt, Jiu, Crișul Negru, Mureș, Sebeș etc., coborând și până la Dunăre, în regiunea hidrocentralei Porțile de Fier. Este un pește de apă dulce, trăind în apele curate repezi de munte cu fundul pietros sau nisipos sau acoperit cu bolovani. El trăiește mai mult izolat, stă ascuns mai tot timpul sub pietre mari pândind prada și rareori înoată, fiind mai mult sedentar.