Ținutul Buzăului a devenit, oficial, Geoparc Internațional UNESCO. Ce înseamnă această titulatură? Înseamnă o identitate clară a regiunii și recunoașterea internațională a potențialului său de dezvoltare.
De asemenea, înseamnă necesitatea dezvoltării incluzive și sustenabile a zonei turistice, prin integrarea comunităților locale și protejarea mediului.
În aceeași zi în care buzoienii au primit această veste extraordinară, am participat la dezbaterea pentru dezvoltarea ecoturismului durabil în zonele montane românești în contextul redresării post-pandemice împreună cu decidenți politici și investitori.
Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților sub egida Conferinței privind Viitorul Europei.
De unde începem să dezvoltăm ecoturismul în zonele montane și, în speță, în Ținutul Buzăului? Ne uităm, mai întâi, la cadrul legal și la autoritățile care au responsabilitatea de a-l implementa.
România are, la acest moment, Agenția Națională a Zonei Montane, o structură în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Această agenție, conform site-ului, are misiunea principală de a elabora și aplica strategia și politicile Guvernului în domeniul dezvoltării și protecției zonei montane din România, zonă marcată de specificitate, fragilă ecologic și defavorizată economico-social din cauze naturale, care necesită o gestiune specifică, conform Legii nr. 197 din 20 iulie 2018 – Legea Muntelui.
Ce este Legea Muntelui? Cadrul legal care prevede modalitățile de protecție și dezvoltare durabilă și incluzivă a zonei montane. Adică exact de ce are nevoie Ținutul Buzăului ca Geoparc UNESCO.
Și Legea Muntelui și ANZM sună excelent pe hârtie, însă aplicabilitatea lor este aproape inexistentă.
În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, vreau să trag un semnal de alarmă. Legislația privind amenajarea teritoriului este învechită. Este unul din motivele pentru care nu poate fi implementată. Legile de bază pentru acest cadru sunt datate încă din 1991, respectiv legea 50, lege cârpită de fiecare guvern de atunci și până acum. Nu poți avea un tablou complet atât timp cât îi adaugi elemente în plus timp de 30 de ani. Teritoriul trebuie să fie amenajat după un Cod, un set de legi clare, adaptate la realitate, nu după articole care anulează sau completează alte articole învechite. Știm bine că suntem supraîncărcați birocratic și poate sună clișeic să spunem că avem nevoie de legi ca să implementăm proiecte, însă trebuie să ne gândim la antreprenorii și la investitorii care vor să dezvolte afaceri în turism și sunt îngreunați de birocrație și de lipsa clarității și predictibilității legilor.
Așadar, fac un apel către colegii din Parlament pentru a lucra împreună la acest Cod de amenajare teritorială. Așa vom putea da viață zonelor rurale de excepție din țară precum este și Ținutul Buzăului. Faptul că acesta a devenit Geoparc trebuie să fie o responsabilitate pentru noi, reprezentanții județului Buzău, de a contribui la facilitarea dezvoltării zonei concomitent cu dezvoltarea ei. Totodată, Ținutul Buzăului are șanse extraordinare de a deveni zonă ITI. Investiţiile teritoriale integrate (ITI) sunt cele care permit statelor membre ale UE să combine investiţiile provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe operaţionale, în scopul unei intervenţii multidimensionale şi intersectoriale. Cu alte cuvinte, statutul de zonă ITI ar facilita direcționarea banilor europeni către investiții în Ținutul Buzăului. Acesta este unul din proiectele asumate public de PNL Buzău și pentru care lucrăm zilnic.
Gabriel AVRĂMESCU, președinte PNL Buzău
Text asumat de Partidul Național Liberal – Filiala Buzău
