În anul 1919: 8 septembrie: apare Decretul–lege nr. 3864, prin care se hotărăşte: „Să se înfiinţeze cu începere de la 1 septembrie 1919 câte o şcoală secundară de fete în oraşele T. Severin, Piteşti, Buzău, Brăila, Focşani şi Constanţa”.
12 noiembrie 1919: încep cursurile cu o singură clasă I, având 63 eleve într-o sală din localul fostei şcoli primare israelite, de pe strada Dobrogei nr. 29. Titulatura oficială « Şcoala secundară de fete » este aprobată din octombrie 1920, când se aprobă şi utilizarea, pe jumătăţi de zi, a localului spaţios al şcolii primare de băieţi şi fete nr. 1 din Piaţa Daciei (actuala Şc. Gen. Nr.5 Buzău), unde va rămâne până în 1931.
1925 – 1948 – LICEUL DE FETE „Dr. C. ANGELESCU” – cu durata de 7 ani (1928 – 1935)
1925: 10 decembrie – are loc solemnitatea depunerii actului de fundaţie la temelia construcţiei din strada Independenţei nr. 22, actualul local, în prezenţa ministrului şcoalelor de atunci, dr. C. Angelescu. 1928, 15 mai se reduce durata liceului de la 8 clase la 7 clase – ciclul inferior – 3 ani şi ciclul superior 4 ani, cu două secţii uman şi real. 1931: Septembrie şcoala se instalează în localul propriu. Şcoala era încă în curs de amenajare şi avea 8 săli de clasă, 2 cancelarii, sala de laborator, sala de gospodărie şi odaia pentru servitori. La 15 noiembrie 1931 se termină lucrările începute cu şase ani în urmă, dar clasele şi cancelaria se instalează într-o singură aripă, (la faţadă, pe aliniamentul străzii). Este de subliniat decorarea holului de la parter şi amfiteatrul cu 520 de locuri. 1935–1936, se revine la durata liceului de 8 ani. 1936 decembrie – inaugurarea oficială a noului local ce cuprindea 14 săli de clasă, 2 laboratoare, o sală de gimnastică, 6 cancelarii, mobilier nou în tot localul, o bibliotecă cu 1.208 volume şi biblioteci de clasă cu 540 volume, o curte de 3.000 mp. În holul de la intrare a fost pictat portretul ministrului Instrucţiunii Publice şi Culturii, dr. Constantin Angelescu în mărime naturală şi în 1958 pictura a fost acoperită de un panou pe care a fost pictat portretul poetului naţional „M. Eminescu” de către profesoara Elena Beldescu.
LICEUL TEORETIC DE FETE „CAROL II” (1938 – 1940). Regimul autoritar impus de regele Carol al II-lea a acordat o atenţie deosebită tineretului în vederea atragerii acestuia în sprijinul noului regim.În toamna anului 1934 a fost înfiinţată „Straja ţării” şi în această perioadă a fost reorganizată, sub conducerea directă a regelui ca „Mare străjer”. Izbucnirea celui de-al II-lea Război Mondial a afectat şi viaţa liceului buzoian. Odată cu cedarea către URSS a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa în anul 1940, în Şcoală vor fi primite eleve refugiate din aceste regiuni care erau scutite de taxe de şcolarizare şi multe profesoare refugiate din teritoriile cedate vor preda aici.
LICEUL TEORETIC DE FETE BUZĂU (1940 – 1948). Cutremurul din 1940 a afectat serios clădirea şi s-au făcut reparaţii de zidărie, tinichigerie, ţiglărie, vopsitorie, electricitate între 1940 şi 1942, în baza decretului–lege semnat de generalul Ion Antonescu. 7 februarie 1944 s-a realizat recepţia unui nou laborator modern de fizică–chimie în aripa nouă a clădirii. În clădirea şcolii au fost instalate spitale militare.
1 aprilie 1944 şcoala a fost evacuată şi clădirea a fost rechiziţionată de Comandamentul german sud-ucrainean Feldpest până la data de 28 mai 1944. Până la 23 august 1944 aici a funcţionat spitalul militar german Feldlazrett. 23 august-15 noiembrie 1944 – lucrări de igienizare şi s-a reluat procesul de învăţământ. La sfârşitul anului şcolar 1944 –1945, pe 29 iunie, în timpul serbării şcolare, direcţiunea a fost anunţată ca până la ora 18,00 să evacueze clădirea în vederea amenajării unui spital militar sovietic. 1946, 17 ianuarie, sovieticii părăsesc localul, care a fost igienizat şi, începând cu 1 martie 1946, toate clasele s-au mutat în clădirea liceului.
1948-1949, primul an în care şcoala românească a început să funcţioneze după tipare sovietice. Liceul Teoretic de Fete din Buzău a intrat pe un făgaş nou. Şcoala funcţiona cu trei cicluri de învăţământ, cu 24 de clase şi peste 1000 de eleve. În ianuarie 1950, s-au sărbătorit 100 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Între 1948 şi 1953 liceul va avea o durată de 11 ani.
1953-1957 – ŞCOALA MEDIE nr. 2 (cu durata de 10 ani). A fost noua denumire a şcolii ca urmare a reducerii duratei liceului de la 11 la 10 ani. Din 1 septembrie 1954 şcoala a avut o nouă conducere în persoana profesoarei Clotilda Voinea, căsătorită Constantinescu, cu specialitatea biologie, care va conduce cu mână de fier activitatea instituţiei până la pensionare, în anul 1977. Ordinul Ministerului Învăţământului Public nr. 1453 din 9 august 1956 a introdus în şcoli uniforma şcolară. şcoala Medie de 10 ani de fete Buzău hotărâse acest lucru încă din septembrie 1954.
1957 – 1965 ŞCOALA MEDIE nr. 2 „M. EMINESCU”. În data de 16 noiembrie 1957 a fost emis Ordinul Ministerului Învăţământului şi Culturii cu nr. 2265 prin care se hotăra denumirea unor unităţi de învăţământ, cu numele poetului naţional. „Şcoala medie nr. 2 Buzău primeşte numele <Mihai Eminescu>”. La solicitarea directoarei Clotilda Constantinescu, profesoara de desen Elena Beldescu, soţia vestitului profesor de limba română de la Şcoala Pedagogică George Beldescu, ajuns ulterior profesor universitar, autor al unor valoroase lucrări şi manuale şcolare, a realizat un portret al marelui poet Mihai Eminescu, în picioare, după fotografia de tinereţe a poetului realizată la Praga, numai ca bust. Panoul pe care a fost realizat portretul poetului a fost dimensionat după profilul nişei din holul liceului, unde se găseşte şi astăzi, acoperind portretul lui Constantin Angelescu.
1965-1978 – LICEUL „MIHAI EMINESCU” Buzău. Prin eforturile profesorilor Ştefan Petre, Florentina Dincă, Vasile Cojocaru, Nicolae Ionescu şi sub coordonarea directoarei Clotilda Constantinescu a apărut, la 9 mai 1969, revista „Năzuinţe”, concepută ca o „oglindă în care ne verificăm ideile, sentimentele şi urmărim dezvoltarea încrederii în gândirea noastră creatoare, în sensibilitatea noastră” şi în care au avut posibilitatea să publice atât cadrele didactice cât şi elevii, unii dintre ei deveniţi mai târziu nume cunoscute, ca Denisa Comănescu, Claudiu Săftoiu, Viorel Frîncu, Ovidiu Cameliu Petrescu şi mulţi alţii. Revista a apărut până în anul 1979 sub coordonarea profesorilor Ion Mănoiu şi Nicolae Catrina. La începutul anului şcolar 1969-1970 şcoala a sărbătorit 50 de ani de existenţă. În data de 2 noiembrie 1969 s-au desfăşurat festivităţile semicentenarului. A fost editată Monografia şcolii, realizată de profesorul Dimitrie Ionescu, programul manifestărilor desenat de elevi şi numărul festiv al revistei „Năzuinţe”. Liceul avea acum şi clase de profil industrial şi se predau obiecte de cultură tehnică de către ingineri. În total au fost un număr de 38 de clase, cu profilele filologie-istorie, chimie-biologie şi industrial (seral şi fără frecvenţă).
1978–1990 LICEUL DE FILOLOGIE – ISTORIE „M. EMINESCU” BUZĂU. În anul 1978 şcoala va primi o nouă denumire oficială, Liceul de Filologie-Istorie „M. Eminescu”. În realitate, clase de filologie-istorie (2 în treapta 1 şi 1 în treapta a II-a), au fost foarte puţine în comparaţie cu cele cu profil industrial (3 clase) sau de la profilul real (2 clase bio – chimie în treapta 1 si 1 clasa in treapta a II-a), dar ponderea cea mai mare a claselor este cea cu profilul industrial, pondere care se va menţine până în anul 1990. Cu ocazia Centenarului Eminescu, din 15 ianuarie până în 15 iunie 1989 au avut loc în şcoală ample manifestări dedicate poetului naţional. Revista „Năzuinţe” apare ca pliant/supliment, foaie volantă.
1990 – 2000 LICEUL TEORETIC „MIHAI EMINESCU” – BUZĂU. În ianuarie 1990 îşi alege, prin votul cancelariei, noii directori. În anul şcolar 1990-1991, primul an de învăţământ după înlăturarea regimului comunist, s-a revenit la profilul tradiţional teoretic al liceului începând cu clasa a IX-a, celelalte clase cu profil industrial fiind în lichidare. Denumirea şcolii a fost schimbată în Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. Din decembrie 1999 până în ianuarie 2000, şcoala noastră a revenit la numele „Dr. C. Angelescu”, iar numele de „Mihai Eminescu” a fost atribuit Liceului nr.5!
2000–2019 COLEGIUL NAŢIONAL „M. EMINESCU” – BUZĂU. Anul şcolar 2000-2001 a adus o nouă denumire. Răspunzând la solicitarea conducerii liceului făcută în baza rezultatelor obţinute de-a lungul timpului şi a prestigiului câştigat la nivel judeţean şi naţional, Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Ordinul nr. 4613 din 9 septembrie 2000, privind schimbarea denumirii, semnat de ministrul Andrei Marga, a dispus ca, „Începând cu anul şcolar 2000-2001 Liceul Teoretic <Mihai Eminescu> din municipiul Buzău, se va numi Colegiul Naţional <Mihai Eminescu>”, cu sediul în strada Independenţei nr. 22” . Demersurile au fost coordonate de doamna Virginia Alexe (care lucra la ISJ şi o scurtă perioadă în Minister). În 2013, prin străduinţa profesorului de istorie şi cercetătorului Relu Stoica, apare ISTORICUL COLEGIULUI NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” BUZĂU, 1919-2013, la Editgraph Buzău. Cartea a fost lansată la… Biblioteca Judeţeană „V. VOICULESCU”, şi este actualizată/retipărită cu ocazia Centenarului.
Începând cu 2016, noua echipă managerială, Camelia Voicu, director, şi Dana Albu, director-adjunct, a făcut demersurile şi proiectul DALI aprobat la
Ministerul Dezvoltării, care a alocat suma de 6 milioane de euro, pentru reabilitarea totală a localului din strada Independenţei 22, în colaborare cu Primăria municipiului Buzău.
În prezent, şcoala a început desfăşurarea Serbărilor Centenarului. S-au pus bazele colaborărilor cu nume sonore ale culturii româneşti, prin care timp de doi ani, în 2017 si 2018, prin ample manifestări educaţionale, culturale şi ştiinţifice să celebrăm alături de foştii şi acualii elevii, profesori, părinţi o şcoală din elita celor naţionale, aşa cum spunem că este Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Buzău. Astfel, în ianuarie 2018 a avut loc concertul extraordinar al Corului Naţional de Cameră „Madrigal”, în amfiteatrul Colegiului ; întâlnirea cu scriitorul şi criticul literar Alexandru Ştefănescu, iar în luna martie, concertul de vioară susţinut de Alexandru Tomescu, 12 noiembrie 2018, colegii de la Soroca ne-au onorat cu participare la Simpozionul Centenarului Marii Uniri. Activităţile se desfăşoară deja în localul din strada Transilvaniei 134, începând din 12.10.2018. La 15 ianuarie 2019, Zilele Patronului Spiritual au fost sărbătorite cu mult entuziasm în fiecare clasă, apoi muzica ne-a unit din nou sub bagheta Operei Comice pentru copii Braşov, cu spectacolul „Joc şi Rock”, la sala Teatrului „George Ciprian”, încălzită de zâmbetul Feliciei Filip, Felicissima. Parteneriatul cu Liceul„Ion Creangă” din Soroca a fost un prilej minunat de a schimba podul de flori cu podul de cărţi pentru Biblioteca comunei Şeptilici/O carte pentru Basarabia. Grădina unde ne-am mutat, KAIZEN, din toamna anului trecut, a înflorit splendid, semn că spiritul eminescian în anul centenar funcţionează la cote maxime! Revista „Năzuinţe” a sărbătorit la data de 9 mai 2019, Semicentenarul.
***
Am încercat să dăm formă bucuriei de a fi împreună în anul centenar prin proiectul „100 DE CĂRŢI PENTRU 100 DE ANI”. Chiar astăzi, 11 noiembrie, are loc lansarea CĂRŢII Centenarului, „Istoricul Colegiului Naţional Mihai Eminescu Buzău”, 1919-2019, ediţia a II-a, Editgraph, autor Relu Stoica, lucrare tipărită cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Buzău. Evenimentul are loc la Muzeul de Istorie/Teatrul „George Ciprian”, începând cu ora 12,00.
Revista „Năzuinţe”, redactor-şef Isabela-Ştefania Coman, secretar de redacţie Cătălina Bărău, XII F, şi prof. coordonator Elena-Roua Dogaru, vă consideră invitaţi de onoare !
