duminică, 28 februarie 2021

Circul din 2009 de la breteaua de la Fabrica de bere a fost făcut ca să acopere o şmecherie veche de un an a Primăriei şi a afaceriştilor Leu şi Bocioacă?

   Împroprietărirea, de către Primăria Buzău, a afaceriştilor Ion Leu şi Anton Constantin, cunoscut ca „Toni Bocioacă“, cu 100.000 de metri pătraţi de teren (zece hectare), ar fi produs municipalităţii un prejudiciu de câteva milioane de euro. Este concluzia Camerei de Conturi, după ce Bocioacă şi Leu au primit terenul aflat la ieşirea din municipiu, către Verneşti, pe partea dreaptă, teren pe care ar fi trebuit construite locuinţe ANL, la schimb pentru cei 9.000 metri pătraţi aferenţi bretelei ce face legătura între şoseaua de centură a municipiului Buzău şi Drumul Naţional 10 Buzău-Braşov. 

   Aface­rea s-a concretizat în 2013, când consilierii locali au fost puşi să-şi dea acordul pentru efectuarea schimbului de terenuri, primarul de atunci, Constantin Boşcodeală, motivând cererea prin faptul că decizia instanţei este executorie.

   Decizia venea la patru ani de la un scandal monstru iscat de cei doi, care primiseră un document de punere în posesie pentru 9.000 de metri de teren aflat pe breteaua care leagă şoseaua de centură a Buzăului şi D.N. 10, Buzău-Braşov, după ce Curtea de Apel Ploieşti a emis o hotărâre, în 2008, de restituire în natură a suprafeţei situată în apropierea Fabricii de Bere. Ca să grăbească punerea în po­se­sie ori acordarea de despăgubiri în bani, în 2009 afaceriştii Ion Leu şi „Toni Bocioacă“ au blocat cu balast breteaua, în timp ce angajaţi de la Urbis Serv, societatea Primăriei, mutau indicatoare rutiere, şi nu de capul lor.

   În mod evident, suspiciunile în acest caz pleacă încă de la modul în care instanţele de fond şi de apel au apreciat dosarul şi au dat o sentinţă de împroprietărire pe vechiul amplasament la numai şase luni de când Ion Leu şi Constantin Anton cumpăraseră drepturile litigioase de la moştenitorii proprietarilor de drept, moştenitori, cinci la număr, care încercaseră anterior timp de aproape şapte ani să-şi obţină drepturile, în natură, în baza Legii 10/2001. Suspiciunile continuă cu modul în care Executivul din Palatul Comunal, în frunte cu Constantin Boşco­deală, şi ulterior având girul Consiliului Local Buzău de la acea vreme, a făcut schimbul de terenuri, şi, mai ales, cum a fost interpretată în interesul cum­părătorilor de drepturi litigioase expertiza din 2008 care a stabilit preţul terenului oferit în schimb, dar şi că în zona bretelei de la Fabrica de Bere sunt disponibile mai multe trenuri libere ce pot fi retrocedate, deşi acolo erau efectuate lucrări de utilitate publică care făceau imposibilă restituirea în natură.

   Însă, multe alte lucruri ridică semne de întrebare: cum, la patru luni de la obţinerea de către cei doi cumpărători de drepturi litigioase a unei hotărâri favorabile la Curtea de Apel Ploieşti, Primăria Buzău pune în executare decizia instanţei şi printr-un proces verbal se recunoaşte că municipalitatea deţine în proprietate, la ieşirea din Buzău spre Verneşti, o suprafaţă de teren disponibilă de  44 ha pe partea dreaptă a şoselei, DN10, şi o suprafaţă de teren nemăsurată pe partea stângă a căii de comunicaţie, dar şi 18 ha în mai multe zone ale municipiului. În acelaşi proces verbal, din 22 iulie 2008, înre­gis­trat la Primăria Buzău în 30 iulie 2008, se mai menţiona că primarul municipiului „este de acord cu restituirea suprafeţei de teren în natură având în vedere că Primăria deţine teren în suprafaţă de aproximativ 50 de hectare, însă consideră că restituirea acestora se va face după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti“, la care fusese atacată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai exact, terenul care avea să fie dat la schimb lui Ion Leu şi lui Toni Bocioacă era „arvunit“ încă din 2008, deşi la avizierul Primăriei era afişat un anunţ cum că municipalitatea nu dispune de terenuri  sau construcţii care să poată fi atribuite în compensare beneficiarilor Legii 10/2001, reprezentantul Primăriei ară­tând în instanţă că nu poate fi obligată la compensare din moment ce nu există disponibil în acest sens.

Rămâne însă întrebarea: „Ce a împiedicat tranzacţia până în 2013?“

   Auditorii Camerei de Conturi Buzău au decis, în urma unui control efectuat asupra activităţi instituţiei, să fie luate măsuri pentru stabilirea exactă a întinderii prejudiciului cauzat bugetului local municipal prin aprobarea şi efectuarea acestui schimb de terenuri în condiţii dezavantajoase pentru instituţie şi luarea măsurilor legale pentru recuperarea acestuia, împreună cu dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente. De asemenea, s-a decis extinderea verificărilor asupra tuturor operaţiunilor similare care vizează schimburi de terenuri, iar în cazul în care se vor constata şi alte transferuri efectuate în condiţii dezavantajoase unităţii administrativ-teritoriale, dispunerea măsu­rilor de recuperare a prejudiciilor generate de aceste operaţiuni precum şi a dobânzilor/penalităţilor de întârziere actualizate la zi.

   Reamintim că, în anul 2009, în urma unui scandal monstru lăsat cu blocarea de către cei doi afacerişti a bretelei de la Fabrica de Bere ce face legătura dintre DN10 şi DN2 – E85, Primăria Buzău a retrocedat suprafaţa de 9.816,47 m.p. teren, deşi o parte din acesta, respectiv 5.516,47 mp, era ocupată cu lucrări de utilitate publică (şoseaua de centură, pasaj rutier DN2-E85 şi parcare publică). Ulterior, conducerea Primăriei Buzău a acceptat efectuarea unui schimb de terenuri în condiţii dezavantajoase pentru instituţie, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu entităţii auditate. Auditorii Camerei de Conturi Buzău spun că, astfel, s-au încălcat prevederile legale în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului unităţilor admi­nis­trativ teritoriale.

   Ulterior, conducerea unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Buzău a acceptat efectuarea unui schimb de terenuri în condiţii dezavantajoase pentru instituţie, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu estimat la 9.669.000 lei (echivalentul a 2.199.000 euro), pentru care s-au calculat dobânzi – şi acestea doar pentru perioada martie 2013-iunie 2014 -, în sumă de 2.707.000 lei.

    „Punerea în posesie s-a făcut cu încălcarea prevederilor din Sentinţa civilă nr. 231/2008 a Tribunalului Buzău, modificată în parte prin Decizia Curţii de Apel Ploieşti nr. 146/2008, prin care se stabilea ca retrocedarea să se facă în natură, dar pe suprafeţe de teren libere, precum şi în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2013 la nivelul judeţului Buzău, art. 10, alin. (4) din Legea nr. 10/2001 pri-vind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ceea ce nu este cazul în situaţia prezentată“, se precizează în raportul de control al Camerei de Conturi.

   Mai grav este, mai spun auditorii financiari, că deciziile luate, precum şi documentele întocmite în cadrul acestui schimb de terenuri, nu au fost supuse controlului financiar preventiv şi nici auditului intern, aşa cum prevede art. 24 (1) din Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, fiind semnate numai de primar.

Raport de schimb de 10,71 la 1

   În anul 2008, instanţa a restituit, în natură, celor doi proprietari, un teren aflat în vecinătatea Fabricii de Bere. Chiar dacă pe suprafaţa res­pectivă fuseseră construite, între timp, un drum, o bretea a şoselei de centură şi o parcare, magistraţii hotărâseră reface­rea dreptului de proprietate chiar pe acel amplasament. Proprietarii nu-şi doreau neapărat terenul pe care se aflau obiective publice, dar pentru că pe acel teren era calea de acces către Fabrica de Bere, au sperat că vor obţine de la această companie o sumă uriaşă de bani. Iniţial,  s-a vehiculat suma de şase milioane de euro, pentru ca, mai apoi, să se ajungă la două milioane de euro. Dar, încă de la acel moment, reprezentanţii Fabricii de Bere, unul dintre cei mai noi investitori străini din judeţ, au declarat că nu sunt dispuşi să facă astfel de negocieri, pentru că atunci când au început investiţia de la Buzău, autorităţile le-au garantat accesul pe căile publice. Cei doi afacerişti au forţat însă nota şi au obţinut, la schimb, de la municipalitate, o suprafaţă de zece ori mai mare decât le dăduseră judecătorii. Câţiva ani mai târziu s-a bătut şi palma pentru schimbul de terenuri.

   Primăria Buzău a cerut, în prima şedinţă de Consiliu Local din 2013, acordul consilierilor pentru perfectarea schimbului cu proprietarii terenului pe care s-a construit breteaua de acces către Fabrica de Bere. Pentru acest teren, proprietarii au solicitat un altul, care să fie de aceeaşi valoare, municipiul Buzău predând, în schimbul a cinci terenuri câştigate de proprietari în instanţă, altele, proprietate privată a municipiului, situate în tarlaua 19, limi­trofă DN 10, la ieşirea din municipiu către Verneşti. Comisia a stabilit ca schimbul de terenuri să se realizeze prin aplicarea unui raport de schimb de 10,71 la 1, iar suprafaţa cedată în schimb din tarlaua 19 să fie de 105.436 mp, mult mai mare decât suprafaţa restituită în natură de instanţă, lângă Fa­bri­ca de Bere, proprietarilor.

   Cei doi proprietari urmau să plătească o diferenţă de preţ de doar 3.948 euro, pe care soţii Ion şi Georgeta Leu, respectiv soţii Anton şi Valerica Constantin, să o achite anterior perfectării contractului de schimb, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua efectuării plăţii.

   Votul din CLM a fost majoritar, „pentru“ votând consilierii U.S.L. (P.S.D.+P.N.L.) şi P.P.-D.D., iar „împotrivă” cei de la fostul P.D.L. La vremea respectivă, după perfectarea schimbului, consilierul P.D.-L. şi preşedintele de atunci al organizaţiei municipale Buzău a democrat-liberalilor, Ciprian Ene, a menţionat într-o conferinţă de presă că a vorbit cu funcţionari ai Primăriei Buzău care i-au declarat că au primit ordin să se ocupe de actele necesare schimbului. Mai mult, Ene declara atunci că hotărârea de împroprietărire iniţială n-ar fi fost executorie.

   După aproape cinci ani, procurori DNA Ploieşti au decis să continue cercetările în această cauză sesizată de Curtea de Conturi. În urmă cu două săptămâni au dat declaraţii un consilier PNL – Constantin Ionescu, fost USL, şi unul de la PSRo, Silviu Roşioru, fost PP-DD. De asemenea, alţi doi consilieri locali din perioada respectivă au dat declaraţii la Ploieşti şi ar urma şi alţii la rând.

loading...
error: Content is protected !!