Ciolacu cere votul partidului pentru a candida la șefia Consiliului Județean. Analiză de risc

Fostul premier și președinte al Partidului Social Democrat Marcel Ciolacu vine sâmbătă la Buzău, însoțit de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, și va cere votul organizației județene pentru a-și depune candidatura la funcția de președinte al Consiliului Județean, demnitate pentru care vor fi organizate alegeri pe 7 decembrie, odată cu scrutinul pentru funcțiile de primar general al Capitalei și al altor 12 unități administrativ-teritoriale din țară.

Ciolacu va face acest gest la Conferința Județeană Extraordinară a organizației județene a Partidului Social Democrat – organizație din care face parte și pe care o reprezintă în Camera Deputaților -, structură de conducere convocată cu scopul de a desemna candidații PSD Buzău la Congresul partidului din 7 noiembrie. Conferința fusese inițial convocată pentru vineri, 24 octombrie, însă a fost amânată după ce președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că vrea să fie prezent la dezbateri.

Fostul premier și-a anunțat încă din vară intenția de a candida la șefia Consiliului Județean Buzău, condiționând acest gest de votul organizației din care face parte și pe care a și condus-o înainte de a fi ales președinte național al social-democraților. Astfel că el va cere, la conferința județeană extraordinară de sâmbătă, votul organizației PSD Buzău pentru a candida la șefia Consiliului Județean. Până în acest moment, Ciolacu nu are contracandidat în interiorul organizației.

Postul de președinte al  Consiliului Județean a rămas vacant după ce Lucian Romaşcanu, cel care a câştigat alegerile în 2024, a demisionat pentru deveni membru al Curții Europene de Conturi, pentru un mandat care se întinde în perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2031. În acest moment, conducerea interimară a Consiliului Județean este exercitată de vicepreşedintele social-democrat Adrian Petre.

Primarul Toma, principala vulnerabilitate

Deși, la prima vedere, candidatura lui Marcel Ciolacu – care, cu maximă probabilitate, nu va întâmpina rezistență în interiorul PSD – pare a tranșa lupta pentru șefia Consiliului Județean chiar înainte de a începe, nu este una lipsită de riscuri, atât pentru el, cât și pentru organizația județeană social-democrată. Mai ales că principalul său contestatar provine „de acasă”; este vorba despre primarul Constantin Toma, președintele organizației municipale a Partidului Social Democrat, cel care l-a atacat în permanență pe Ciolacu începând de a doua zi de după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

Din start, trebuie spus că Marcel Ciolacu nu va avea un contracandidat de calibrul său propus de o altă formațiune politică, atât timp cât atât partidele din coaliția de guvernare, cât și cele din  spectrul suveranist, au la Buzău o acută lipsă de oameni bine pregătiți politic. În aceste condiții, este mai mult decât evident că votul din 7 decembrie va fi unul în care buzoienii doar vor premia sau, după caz, vor amenda tot ceea ce a făcut fostul premier în perioada cât a condus guvernul și cât s-a aflat în fruntea Camerei Deputaților. Teoretic vorbind, Marcel Ciolacu nu ar trebui să aibă niciun fel de emoții, dat fiind că în perioada în care s-a aflat la vârful puterii, județul Buzău a beneficiat de cele mai mari injecții de fonduri, guvernamentale și europene, din 1989 încoace, după cum declara, la un moment dat, chiar principalul său contestatar, primarul Constantin Toma. Bani care s-au adresat tuturor unităților administrativ-teritoriale din județ, indiferent de culoarea politică a celor care le-au condus. De altfel, la nivelul județului, el nu a fost contestat pe parcursul campaniilor electorale nici măcar de adversarii politici ai Partidului Social Democrat.

Așa cum spuneam mai sus, singurele atacuri la adresa sa au venit din partea unuia dintre oamenii de bază ai organizației buzoiene social-democrate, primarul Constantin Toma, culmea cel mai mare beneficiar al fondurilor dirijate de Marcel Ciolacu către județul Buzău. Toma l-a atacat pe Ciolacu într-o perioadă în care nici măcar adversarii lui pe plan național nu au făcut-o, primarul Buzăului devenind, cu sau fără voia sa, un veritabil purtător de cuvânt al opozanților din PNL, din USR și din ramura suveranistă, primii doi fiind acum aliați de conjunctură ai PSD. Iar scrutinul din 7 decembrie va fi și o măsură a greutății pe care campania împotriva lui Marcel Ciolacu de către primarul Constantin Toma a avut-o în ochii buzoienilor.

Din aceste considerente, primarul Toma reprezintă principala vulnerabilitate a candidaturii lui Ciolacu la președinția Consiliului Județean. Primarul Buzăului și apropiații săi din organizația municipală a Partidului Social Democrat pot străluci în campania electorală printr-un non combat la nivelul muncipiului, fapt care îl va priva pe fostul premier de  un număr (poate important) de voturi. Sau, dimpotrivă, Constantin Toma va ieși și va face o campanie electorală corectă candidatului PSD, cu riscul important ca eforturile sale să nu aibă efect după ce l-a bălăcărit într-o veselie pe cel care l-a resuscitat politic în anul 2016. Evident, există și o treia variantă, la fel de probabilă precum celelalte două prezentate mai sus, aceea ca atacurile lui Constantin Toma la adresa lui Ciolacu să fi fost percepute corect de buzoieni – ca rezultat al unor frustrări personale ale primarului municipiului reședință de județ, după cum acesta a admis într-un interviu pentru Buzoienii.ro -, iar aceștia să voteze neinfluențați de vorbele ce i-au fost aruncate în față.

În mod paradoxal, alegerile din 7 decembrie vor fi un test cel puțin la fel de  important pentru primarul Constantin Toma, ca și pentru deputatul Marcel Ciolacu, de altfel. Pentru că primarul Buzăului a ajuns în momentul de față într-o situație din care nu are cum să iasă bine indiferent de atitudinea pe care o va avea pe parcursul următoarelor șase săptămâni.

Calendarul alegerilor parțiale din 7 decembrie

Guvernul a stabilit, în şedinţa de joi, data de duminică, 7 decembrie 2025, pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale pentru preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, primarul general al municipiului Bucureşti şi pentru primari în mai multe localităţi din ţară. Din data de 11 noiembrie 2025 începe perioada de depunere a candidaturilor pentru funcţia de primar în cele 12 localităţi, iar din data de 12 noiembrie, depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău şi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti.

Alegerile locale parţiale vor avea loc duminică, 7 decembrie. Perioada electorală va începe în data de 2 noiembrie 2025, data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Aceasta a precizat că toate termenele sunt reduse la jumătate, fiind vorba de alegeri parţiale.

Alegerile locale parţiale vor avea loc în Bucureşti, pentru Primăria Capitalei, pentru Consiliul Judeţean Buzău şi în mai multe circumscripţii din ţară. Astfel, este vorba de alegeri parţiale în comuna Remetea, judeţul Bihor, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, comuna Marga, judeţul Caraş-Severin, comuna Dobromir şi comuna Lumina, judeţul Constanţa, oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa, comuna Sopot, judeţul Dolj, comuna Valea Ciorii, judeţul lalomiţa, comuna Vânători, judeţul laşi, comuna Poienile de sub Munte şi comuna Şieu, judeţul Maramureş, comuna Cârţa, judeţul Sibiu.

Ioana Dogioiu a mai declarat că Guvernul a stabilit şi calendarul acţiunilor din perioada electorală, ţinând cont că termenele respectivelor acţiuni, în cazul unor alegeri locale parţiale, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumătate.

Astfel, din data de 11 noiembrie 2025 începe perioada de depunere a candidaturilor pentru funcţia de primar în cele 12 localităţi (comune şi oraşe), iar din data de 12 noiembrie, depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău şi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti.

„În maximum cinci zile de la data înfiinţării birourilor electorale de circumscripţie comunală şi orăşenească în judeţele în care se organizează alegeri parţiale într-o singură circumscripţie electorală, dar nu mai târziu de data de 15 noiembrie 2025, se va face înregistrarea alianţelor electoral, pentru alegerea primarului în circumscripţia electorale comunală sau orăşenească, după caz”, a spus ea.

Dogioiu a precizat că, de asemenea, în maxim cinci zile de la data înfiinţării Biroului electoral de circumscripţie judeţean Buzău şi a Biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, cel mai târziu la data de 16 noiembrie 2025, se vor înregistra alianţele electorale pentru preşedintele Consiliului Judeţean Buzău şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti. Cel mai târziu cu 20 de zile înainte de data alegerilor, dar nu mai târziu de 17 noiembrie 2025, se va încheia perioada de depunere a tuturor candidaturilor.

„Cu 15 zile înainte de data desfăşurării alegerilor, 22 noiembrie 2025, va începe campania electorală, iar cel mai târziu cu cinci zile înainte de data alegerilor, 2 decembrie 2025, se vor tipări buletinele de vot. În ziua de sâmbătă care precede data alegerilor, 6 decembrie 2025, ora 7.00, se va încheia campania electorală”, a spus Dogioiu. Votarea la alegerile locale parţiale din 7 decembrie 2025 va începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Hotărârea de guvern intră în vigoare în data de 2 noiembrie 2025.