Partidul Social Democrat are suficiente voturi pentru a trece moțiunea de cenzură care va fi dezbătută luni de Parlament, susține liderul PSD Marcel Ciolacu. El acuză Partidul Național Liberal de presiuni pe care le-ar face asupra unor parlamentari PSD, pentru a trece la PNL.
„În acest moment sunt suficiente voturi ca moțiunea să treacă. Avem discuții în continuare și cu UDMR, dar și fără UDMR avem suficiente voturi ca moțiunea să treacă”, a susținut Ciolacu. El a spus că PSD ar avea asigurate voturile parlamentarilor PRO România, ai ALDE și ai celor de la Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal. Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, sunt necesare 233 de voturi, iar PSD are în prezent 209 parlamentari. De asemenea, Ciolacu nu a exclus posibilitatea ca PSD să depună o altă moțiune de cenzură în sesiunea parlamentară care începe în septembrie, dacă cea de acum nu trece.
Liderul PSD a acuzat PNL de presiuni pe care le-ar face asupra unor parlamentari PSD, pentru a trece la liberali: „Nu e niciun anunț de la niciun președinte de organizație că vreun parlamentar și-a schimbat orientarea politică. Avem informații că parlamentarii PSD sunt deja sunați de celebrul domn secretar de stat Costel Barbu care îi invită pe parlamentari la Guvern să bea cafele. Îl anunț că nu vor reuși pe ultima sută de metri să fure parlamentari de la PSD”.
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD va fi dezbătută și votată în ultima zi a sesiunii extraordinare, pe 31 august, de la ora 14.00. Documentul este semnat de 205 parlamentari și este intitulat „Guvernul PNL, de la pandemie la pandemită generalizată”. Moțiunea PSD este un document de 23 de pagini care conține două linii de atac: modul în care a fost gestionată „criza coronavirus” și situația economică a țării. Ciolacu a anunțat public că, în situația în care moțiunea va fi adaptată, va propune președintelui formarea „unui guvern de tranziție”, condus de un premier „care în acest moment nu este membru al PSD”. De cealaltă parte, președintele Klaus Iohannis a anunțat public dubii asupra constituționalității demersului PSD și a asigurat: „Cu certitudine nu vom avea un guvern PSD”.
Probleme de constituționalitate?
Guvernul a depus, în urmă cu o săptămână, la Curtea Constituțională o sesizare referitoare la conflictul juridic de natură constituțională determinat de moțiunea de cenzură. Potrivit sesizării, „existența conflictului juridic de natură constituțională este generată de depunerea moțiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât și de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moțiunii de cenzură, fiind încălcate dispozițiile art. 113 alin. (4) și ale art. 147 alin. (4), în sensul în care procedura dezbaterii moțiunii de cenzură odată declanșată, aceasta nu poate fi oprită după prezentarea moțiunii în ședința comună a celor două camere, prin încheierea sesiunii extraordinare (Decizia CCR nr. 1525/2010)”.
În Constituție nu există însă nicio mențiune privind depunerea unei moțiuni de cenzură în sesiune extraordinară. Totuși, în Constituție este prevăzut faptul că se poate depune o singură moțiune de cenzură pe sesiunea parlamentară, cu excepția situațiilor în care Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. Cum Parlamentul se află în sesiune extraodinară se poate depune și dezbate o moțiune de cenzură. De asemenea, conform coroborării textului din Constituție, moțiunea de cenzură trebuie supusă la vot în acea sesiune în care a și fost depusă.
De asemenea, fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că depunerea moțiunii de cenzură în sesiune extraordinară nu ridică probleme de constituționalitate, în condițiile în care Legea fundamentală nu face diferență între tipurile de sesiuni parlamentare: „Nu se vorbește în Constituție de vacanță parlamentară. |n Constituție spune că Parlamentul lucrează în două sesiuni ordinare, două sesiuni pe an, una începe în februarie și se sfârșește în iunie, alta începe în septembrie și se sfârșește în decembrie. Rămân patru luni în care parlamentarii sunt în funcție, dar își desfășoară activitatea în teritoriu, în circumscripțiile electorale. În această perioadă pot fi convocate sesiuni extraordinare și nu scrie în Constituție ce nu se poate face în sesiune sau că nu s-ar putea depune moțiune de cenzură în sesiune extraordinară. Nu este nicio diferență din punct de vedere al Parlamentului, al activității parlamentare între sesiunea ordinară și sesiunea extraordinară. Deci cine spune că nu se poate depune moțiune de cenzură în timpul vacanței parlamentare este în afara Constituției”.
Singurul câștigător din acest demers este, evident, neamțul. Mingea ajunge iarăși la el și are ocazia să ne demonstreze cine este vătaf pe plantație. Orice votant tradițional PSD își va pune întrebarea firească: de ce să mai votez PSD la parlamentare dacă neamțul pune premier pe cine vrea mușchii lui? De ce s-ar comporta neamțul diferit după alegerile parlamentare? Să ne aducem aminte că primul gest al neamțului după parlamentarele din 2016 a fost să-l cheme pe Tăriceanu și să-l convingă să rupă alianța cu PSD. Tăriceanu n-a făcut-o și acum drept răsplată nu va mai trece pragul electoral. Inițiativa lui Ciolacu nu face decât să-i ridice neamțului mingea la fileu. Colegii din pădure: Tudose, Grindeanu, Stănescu, Dâncu sunt trup și suflet cauzei. PSD a devenit aliatul cel mai convenabil pentru neamț, adică unul care poate mima opoziția, deși se va afla cot la cot cu puterea. Ciolacu va avea voie în continuare să mimeze critica la adresa neamțului, dar numai cu condiția să rămână la vorbe. Așa cum a făcut când a impus colegilor din PSD votarea celor două Guverne Orban și toate legile dorite de neamț, în timp ce mima opoziția față de aceste numiri și decizii.