Județul Buzău se conturează tot mai clar ca una dintre regiunile cele mai active din punct de vedere al fenomenelor convective din România. Potrivit datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), între anii 2020 și 2024 s-au înregistrat 473 de zile cu tunete și fulgere în rețeaua stațiilor meteo din județ, cu un vârf de activitate în zonele montane și deluroase, scrie „Agerpres”.
Ca parte a proiectului INFRAMETEO, derulat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ANM a instalat în județul Buzău un senzor performant de detecție a fulgerelor, în cadrul unui sistem extins la nivel național. Acest sistem are rolul de a identifica cu precizie poziția geografică, altitudinea și intensitatea descărcărilor electrice, distingând între tipurile de fulger (cloud to ground – CG și intracloud – IC).
„Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor (RDF) a constat în achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a nouă senzori, echipamente hardware și aplicații software pentru procesarea și vizualizarea datelor. Unul dintre cei nouă senzori este amplasat în județul Buzău, la stația meteorologică din municipiul Buzău. RDF include detectoare capabile să facă distincția între descărcările electrice de tip cloud to ground (CG) și cele de tip intracloud (IC), pentru a determina intensitatea, polaritatea și altitudinea de apariție a fiecărei descărcări electrice, precum și pentru a stabili poziția geografică cât mai exactă a fiecărui fulger individual. RDF asigură o eficiență a detecției descărcărilor electrice de tip CG de cel puțin 95% și de cel puțin 50% pentru descărcările de tip IC, pentru o intensitate de 5 kA, precum și o precizie a determinării poziției descărcărilor electrice de tip CG și IC mai mică de 200 de metri. RDF permite configurarea și transmiterea datelor către Sistemul central de procesare și stocare date (SCPD) prin intermediul protocolului TCP/IP”, a declarat Elena Mateescu, directorul general al ANM, pentru „Agerpres”.
Specialiștii atrag atenția că județul Buzău, situat între Câmpia Română și Subcarpați, se confruntă frecvent cu furtuni convective severe, potențial generatoare de grindină, rafale de vânt sau chiar tornade. Fenomenele sunt cauzate de instabilitatea atmosferică accentuată, favorizată de relieful variat și acumulările de umiditate în aerul cald de la sol. „În Europa, astfel de condiții sunt tot mai frecvent întâlnite în sezonul cald, mai ales în regiunile sudice și sud-estice, inclusiv în România. Zonele de câmpie sau podiș joase din sudul și estul țării, precum și cele deluroase, cum este și cazul județului Buzău, favorizează dezvoltarea supercelulelor, furtuni de mare intensitate, potențial generatoare de grindină de mari dimensiuni sau tornade. Relieful influențează semnificativ aceste fenomene. Câmpiile permit ascensiunea liberă a aerului cald, iar regiunile subcarpatice, ca cele din județul Buzău, pot amplifica instabilitatea locală prin convergențe de vânt și efecte orografice.”, explică meteorologii.
În perioada 2020–2024, cele mai multe zile cu oraje au fost raportate la:
- Bisoca – 121 de zile
- Pătârlagele – 120 de zile
- Penteleu – 101 zile
- Buzău – 87 de zile
- Râmnicu Sărat – 44 de zile
Luna iunie s-a dovedit a fi una dintre cele mai active, cu multiple episoade de instabilitate atmosferică severă. Spre exemplu, doar în iunie 2024, s-au înregistrat 8 zile cu oraje la Bisoca și 7 la Penteleu, cele două fiind puncte de monitorizare-cheie în regiunea montană.
Rețeaua RDF aduce avantaje semnificative pentru monitorizarea și avertizarea în timp util a populației:
- localizarea furtunilor în timp real
- vizualizare 3D a descărcărilor electrice
- obținerea de informații despre ciclul de viață al celulelor de furtună
- reducerea timpului de avertizare pentru fenomene periculoase
„Furtunile convective sunt cele mai frecvente sisteme meteorologice care generează fenomene orajoase, acestea manifestându-se prin descărcări electrice, fulgere și tunete, ca urmare a diferențelor de sarcină electrică formate în norii Cumulonimbus. Astfel de fenomene sunt comune în sezonul cald și sunt o expresie a instabilității atmosferice, constituind un indicator al convecției profunde. Totuși, fenomenele orajoase nu sunt întotdeauna înregistrate direct la stațiile meteorologice, din cauza caracterului lor localizat și al distanței față de punctul de observație. De aceea, estimarea frecvenței reale a acestor evenimente impune corelarea observațiilor de la sol cu date din rețelele de detecție a fulgerelor și cu imagini radar. De asemenea, chiar dacă nu toate furtunile sunt însoțite de fulgere vizibile, majoritatea sistemelor convective active din punct de vedere vertical dezvoltă un potențial electric suficient pentru a produce fenomene orajoase”, notează ANM.
Creșterea temperaturilor și modificările din circulația atmosferică determină o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor extreme, precum: furtuni de vară cu descărcări electrice, valuri de căldură prelungite și episoade de ger accentuat iarna. Potrivit unui studiu publicat în Nature Communications, regiunile din sud-estul Europei vor fi cele mai afectate de intensificarea fenomenelor convective severe până la sfârșitul secolului XXI.
Datele din județul Buzău confirmă realitatea unui climat tot mai instabil, în care fulgerele și furtunile severe devin o prezență constantă. Prin proiecte precum INFRAMETEO și modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor, România face un pas esențial în direcția protecției vieții și a bunurilor în fața unor riscuri meteorologice în creștere.
