Politic

Cine îl ține pe Florescu în Consiliul Local? Partidul și Frățiorul!

Exclus din partidul pe listele căruia a candidat la alegerile locale din anul 2020, atât pentru funcția de primar, cât și pentru una de consilier, fostul judecător Constantin Florescu face parte în continuare din deliberativul municipiului. Aceasta pentru că a contestat în instanță decizia Partidului Mișcarea Populară, care a decis să se despartă de el după ce a obținut un penibil 4,41 la sută la scrutinul pentru Palatul Comunal, și a câștigat procesul, după ce, la apel, reprezentanții PMP nu au timbrat suficient cererea depusă la instanță.

Silviu Roșioru, zis „Frățiorul”

Cu toate acestea, surse din interiorul organizației județene Mișcarea Populară ne-au declarat că, imediat după ce Florescu a câștigat procesul, fapt care îi garantează atât calitatea de membru de partid cât și pe cea de consilier – Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat definitiv și irevocabil pe 23 iunie 2022 – ar fi fost oarece discuții legate de o nouă excludere, bineînțeles pentru alte motive. Numai că, spun sursele respective, „s-a picat la pace” atât la nivelul conducerii județene, dar mai ales la cel al conducerii organizației municipale; liderul interimar al acesteia din urmă, consilierul Silviu Roșioru, zis „Frățiorul”, a pledat pentru păstrarea lui Constantin Florescu în partid și în Consiliul Local. Sursele noastre susțin că fostul judecător și-ar fi câștigat respectul colegilor din PMP după ce a formulat denunțul la DNA și a izbutit blocarea finanțării europene pentru proiectul de reabilitare a bulevardelor Unirii și Industriei, precum și a străzii Transilvaniei. Mai mult, se spune că Roșioru ar fi afirmat că Florescu este o armă bună împotriva primarului Toma în vederea alegerilor locale de peste doi ani, dat fiind că nimănui din grupul apropiat fostului deputat Adrian Mocanu – grup recunoscut pe plan local drept maestru al mizeriilor politice – nu i-ar fi trecut prin cap să „arunce în aer” tot municipiul numai pentru a-i face rău actualului primar.

O carieră politică demnă de toată jena

Reamintim că fostul judecător Constantin Florescu și-a început cariera politică în anul 2018, când a devenit membru al Partidului Social Democrat. S-a supărat pe primarul Constantin Toma nu după mult timp; gurile rele susțin că momentul ar fi coincis cu cel în care primarul ar fi cerut intrarea în legalitate a afacerilor din Drăgaica, unde diverși indivizi cu biznisuri pe acolo plăteau chirii pe suprafețe mult mai mici decât cele pe care le ocupau. Ca urmare, a început să pună bețe în roate propriilor colegi de partid din deliberativul municipal, inclusiv atacând în instanța de Contencios Administrativ hotărâri ale Consiliului Municipal.

În mod normal, a fost exclus din PSD, ajuns în Partidul Mișcarea Populară, a candidat la Primărie și pentru un post de consilier local, asigurând partea umoristică a campaniei electorale pentru localele din 2020: la lansarea propriei candidaturi pentru Primărie, a uitat numele partidului pe care urma să îl reprezinte la alegeri. Cum l-a reprezentat este altă poveste: a luat un scor mult sub cel al partidului și… a fost exclus.

Nu s-a împăcat însă cu ideea că nu va mai face parte din Consiliul Local.  „Susținătorilor mei le comunic că nu am renunțat la calitatea de consilier ales la alegerile din 27 septembrie din partea PMP, cărora le mulțumesc încă o dată pentru încredere”, a scris Florescu pe Facebook la începutul lunii octombrie 2020, semnul de început al războiului cu foștii săi colegi de partid, un război ca s-a purtat aprope doi ani în Justiție. Așadar, pe 23 octombrie 2020, Florescu formulează, la Tribunalul Buzău, o acțiune în instanța de Contencios Administrativ, prin care cere anularea deciziei interne de excludere din partid. După un an și o lună, pe 22 noiembrie 2021, Tribunalul îi dă dreptate lui Florescu. Partidul Mișcarea Populară formulează apel la Curtea de Apel Ploiești, pe care însă nu îl timbrează corespunzător; în consecință, apelul este respins, iar Florescu redevine, cu acte în regulă, membru PMP. Un fel de dragoste cu de-a sila; numai că dragostea a revenit încet-încet, după cum am arătat mai sus.

„Prietenul ziariștilor”

Ca nu cumva să uităm „adevărata valoare” a lui Constantin Florescu, reamintim un episod mai vechi din viața acestuia, subiect despre care am scris nu doar în ziarul OPINIA, ci și în volumul „De la post-comunism la pre-tranziție”, realizat de Grupul pentru Dialog Social sub îndrumarea lui Victor Bârsan.

Spuneam atunci că, în anii tulburi de după 1990, ziariștii erau incomozi pentru sistemul care acaparase România. La Buzău, cu ocazia alegerilor locale și generale din anul 1996, jurnaliștii de la OPINIA au dezvăluit abuzuri grave ale magistraților buzoieni. Primul, în cursul procesului de numărare a voturilor la Biroul Electoral Central. Al doilea, în momentul tragerii la sorți a componenței Biroului Electoral Județean Buzău. Mai precis, OPINIA a scris că judecătorul Constantin Florescu a închis ochii la o fraudă electorală. Pe 3 iunie 1996, doi candidați ai Partidului Alternativa României, aflați în sediul Biroului Electoral Municipal, au surprins doi membri ai Comisiei Electorale de la Secția nr. 17 în timp ce ștampilau ilegal buletinele de vot. Cei doi candidați au sesizat reporterii aflați în zonă și, ulterior, pe judecătorul Constantin Florescu, vicepreședintele Biroului Electoral Municipal. În loc să remedieze situația, judecătorul l-a pus pe fugă pe un fotoreporter de la OPINIA care imortaliza flagrantul.

Nu peste mult timp, în OPINIA a apărut o dezvăluire sub semnătura lui Sabin Orcan referitoare la arestarea unor oameni de afaceri protejați de sistem. Ancheta de presă conținea următoarele pasaje: „De ce a întârziat timp de doi ani dosarul celei mai mari evaziuni fiscale din Buzău?/ Firma D I Company, acuzată de înșelăciune de peste un miliard de lei, și-a cumpărat sediu în casa mamei fostului procuror șef pe municipiu/ Destituit recent din funcție, acesta a fost propus acum de PNȚCD pentru postul de subprefect!”. Textul l-a înfuriat atât de tare pe procurorul respectiv încât l-a dat în judecată pentru calomnie pe jurnalistul Sabin Orcan.

În data de 11 martie 1997, o instanță a Judecătoriei Buzău, condusă de vicepreședintele Constantin Florescu, a condamnat la câte un an de închisoare cu executare, pentru calomnie, trei ziariști de la OPINIA. Cei trei, Corneliu Ștefan (director general al S.C. Opinia S.A.), Florian Angelo (director executiv al aceleiași societăți) și Sabin Orcan (redactor-șef adjunct al ziarului) au fost trimiși în judecată în urma plângerii formulate de fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău. Prin aceeași sentință penală – pentru cei care nu știu sau pentru cei  care au uitat, calomnia prin presă era infracțiune, fiind scoasă din Codul Penal după ani de presiuni din partea societății civile și a unor organisme europene și internaționale, odată cu dezincriminarea homosexualității -, ziariștii au fost obligați și la plata, în solidar, a sumei de 140 milioane lei către același fost procuror.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker