marți, 22 septembrie 2020

Ce ține pe loc dosarul fraudelor informatice de la Primăria Buzău

La patru ani de la tri­mi­terea în instanță a rechizitoriului de către procurorii DIICOT, dosarul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău este tărăgănat prin contestare ori prin solicitări de completare a expertizelor sau  de explicații despre acestea. La termenul de marți, instanța a dispus o nouă amânare, pentru luna viitoare, pentru a se lua la cunoștință de răspunsul expertului contabil la obiecțiunile formulate de inculpați ori părțile civile. De altfel, de mai bine un an de zile, conținutul expertizei contabile ține pe loc procesul și întârzie soluționarea pe fondul cauzei.

Dosarul infracțiunilor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău în perioada mandatului fostului primar Constantin Boșcodeală este unul exploziv, atât prin natura infracțiunilor săvârșite de responsabili ai Direcției Economice, în frunte cu fostul director executiv al acesteia, Ion Gegea, omul cu cel mai mare salariu din Palatul Comunal până în momentul reținerii și arestării sale, prin numele persoanelor implicate – care duc, se pare, până la persoane din fostul Executiv al Primăriei Buzău -, dar și prin numele beneficiarilor respectivelor infracțiuni, persoane fizice și juridice, care au fost „radiați“ din evidențele în care apăreau datori la bugetul local al municipiului, prin taxe, impozite sau amenzi neachitate de-a lungul timpului.

Reamintim că, pe 17 noiembrie 2015, 13 funcționari de la Direcția Economică a Primăriei municipiului Buzău, acuzați de Biroul Teritorial al DIICOT de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice, au fost audiați la sediul DIICOT Buzău.

Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe și impozite locale de către agenții economici favorizați se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulație se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).

„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2010-2015, la nivelul Primăriei municipiului Buzău, s-a constituit un grup infracțional organizat format din mai mulți funcționari publici, care activau în cadrul compartimentelor de colectare, urmă­rire și executare a creanțelor persoanelor fizice și juridice. S-a reținut că membrii grupului au introdus în sistemul informatic de taxe și impozite date nereale, prin care au fost clasate și anulate nelegal un număr de 114 ame­nzi contravenționale, parte din ele vizând funcționari cu atribuții de conducere la nivelul unor instituții publice din municipiul Buzău, rude ale acestora, un magistrat, rude ale unor cadre de poliție“, se preciza într-un comunicat al DIICOT, în care se mai arăta că „în baza aceleiași rezoluții infracționale, membrii grupului au diminuat cuantumul debitelor datorate de către doi agenți economici, nu au urmărit, executat și încasat creanțele fiscale datorate cu titlu de impozite și taxe locale pentru bugetul local al municipiului Buzău, precum și a amenzilor contravenționale aplicate unor persoane juridice“.

După audierile-maraton din 17 noiembrie 2015, directorul Direcției Economice a Primăriei Buzău, Ion Gegea, a fost reținut și apoi arestat preventiv, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu. Aceeași măsură a fost luată încă de la început în cazul a patru funcționari pentru care procurorii ceruseră măsuri preventive. Este vorba despre Cătălin Boaru, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, un funcționar al aceluiași serviciu, Mihai Bogdan Neamu, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, Virgil Toșu, și un subaltern al acestuia, George Bunea. Nicoleta Angelica Lung, referent în cadrul Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, reținută atunci de procurorii DIICOT, a plecat acasă după ce ordonanța de reținere pentru 24 de ore a expirat.

Printre cele 50 de firme, se numără câteva, unele nu foarte cunoscute, dar care dau o ima­gine clară a faptului că încrengătura din Palatul Comunal – și în care funcționarii inculpați de procurorii DIICOT au avut, se pare, doar rolul de executanți – avea rădăcini în birourile celor care au avut putere de decizie din Primărie.

Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor în luna august 2016, iar timp de câteva luni a fost judecat în camera preliminară.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

loading...
error: Content is protected !!