Jurnalistul şi scriitorul SF Alexandru Mironov a conferențiat „Despre inteligenţa artificială – între SF şi realitate” la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, care a fost gazda Simpozionului Naţional Ecoterra „Omenirea încotro?… de la cultivarea plantelor şi domesticirea animalelor la inteligenţa artificială”, ce a reunit profesori universitari şi cercetători în Științele Viului din România, în organizarea Colegiului Național „Mihai Eminescu”. Acesta a fost impresionat de activitatea de cercetare desfășurată aici de directorul instituției, dr. ing. Costel Vînătoru și de echipa sa. „Mulțumesc genialului prieten al plantelor Costel Vînătoru pentru că ne-a dezvăluit câteva din secretele sale!”, a transmis scriitorul SF Alexandru Mironov.
Deopotrivă, el a fost impresionat și de „susținerea pe care primarul Constantin Toma o acordă cercetării științifice și oamenilor de valoare pe care îi are”, în contextul în care edilul a anunțat în cadrul conferinței că din această primăvară va funcționa la Buzău primul Centru educațional de permacultură și hrană sănătoasă, subliniind în fața profesorilor datoria pe care o au și ei și comunitatea de a-i educa pe copii despre dragostea de natură, de biodiversitate. Primarul își propune ca educația despre natură și biodiversitate, esențială pentru a forma o generație responsabilă și conștientă de importanța protejării mediului înconjurător, să se facă nu numai în cadrul activităților proiectului unic la nivel național „Școala din parc”, dar și în cadrul acestui centru pentru permacultură care va fi realizat în Parcul Marghiloman, mai exact acolo unde, în vremea în care Alexandru Marghiloman era premier, se afla o celebră grădină, de care se îngrijea un grădinar englez. „Alexandru Marghiloman – de șapte ori ministru, odată prim-ministru, cel care în 27 martie 1918 a făcut posibilă unirea Basarabiei cu România -, a avut și o grădină celebră, englezească, în care existau toate fructele și legumele posibile. Avea și mulți cai pursânge englez, câștiga toate marile competiții din România și de afară. Vom încerca aici, în fosta casă a grădinarului englez pe care îl avea Alexandru Marghiloman la sfârșit de secol XIX – început de secol XX, să învățăm copiii să cultive, să redea fertilitate naturală pământului, să își pregătească hrana în mod sănătos”, a explicat primarul Constantin Toma.
Perspectivelor prezentate de edil și apoi de cercetătorul Costel Vînătoru cu privire la educația pentru mediu s-au adăugat cele legate de progresul științei și tehnicii. Și pentru că este un scriitor vizionar, Alexandru Mironov a reușit să surprindă și de această dată auditoriul cu „prezicerile” sale cu privire la dezvoltarea științei, de această dată nu în viitor, ci în prezent, și în mod particular a inteligenței artificiale (IA). „Le-am atras atenția că în curând IA va începe să ceară drepturi ca ale umanilor, demonstrând că poate și să trișeze, adică să se comporteze, nu-i așa, omenește…”, a spus Alexandru Mironov, care nu a venit la întâlnire cu mâna goală, ci a luat cu el și cea mai recentă carte a sa despre noul „Drum al Mătăsii” și impactul său, o carte cu interes față de științe, matematici, Asia Pacific, China, și mai ales despre ce mai face China prin diverse țări și ce impact au proiectele sale. Este o carte pe care o semnează în colaborare cu Marcela Ganea, editor și autor la Geopolitics.ro, cercetător academic, expert în China. Este un subiect interesant și de actualitate pentru că, după cum se știe, „Drumul Mătăsii” a fost o vastă rețea de rute comerciale terestre și maritime care a legat Asia, Europa și Africa de Nord timp de mai multe secole, facilitând schimburi economice, culturale și tehnologice între civilizații și, fiind un proiect inițiat în perioada Dinastiei Han (206 î.Hr.–220 d.Hr.), când China a început să exporte mătase către Persia, India și Imperiul Roman,; a fost mai mult decât o rută comercială, a fost un adevărat catalizator pentru schimburi culturale și tehnologice.
Acest drum își datorează numele unuia dintre cele mai prețioase produse transportate, respectiv mătasea, dar a fost, de asemenea, o cale pentru comerțul cu mărfuri, idei și a stimulat deplasarea oamenilor. Cartea lansată de Alexandru Mironov urmărește parcursuri internaționale ale Noului Drum al Mătăsii, inițiativă a Chinei de a facilita schimbul de cultură, educație, știință și tehnologie între continente. În acest nou drum, IA are un rol central.
Și comunitatea europeană apreciază că bunăstarea și creșterea Europei depind foarte mult de modul în care vom utiliza datele și tehnologiile conectate, iar IA ne poate schimba radical viața. Deocamdată se văd o mulțime de aspecte pozitive. „Datorită IA, cetățenii ar putea beneficia de servicii de asistență medicală mai bune, autovehicule și alte sisteme de transport mai sigure, produse și servicii adaptate, mai ieftine și mai durabile. IA poate facilita totodată accesul la informații, educație și formare – aspect cu atât mai important în contextul pandemiei de Covid-19, când învățământul la distanță a devenit o necesitate. IA poate îmbunătăți și siguranța la locul de muncă, deoarece roboții pot realiza activitățile periculoase din anumite domenii, și poate duce la apariția unor noi profesii, pe măsură ce industriile bazate pe IA se dezvoltă și sunt în continuă schimbare”, arată europarl.europa.eu. Așa cum a arătat și Alexandru Mironov, pot apărea însă și efecte neșteptate, cum ar fi posibilitatea ca IA să adopte un comportament uman. Ceea c e presupune și existența unor legi care să reglementeze acest aspect. De altfel, în iunie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție de negociere asupra Legii privind IA – primul set de reguli cuprinzătoare din lume care să gestioneze riscurile acesteia, unde se iau în calcul oportunitățile esențiale, dar și posibile amenințări legate de viitoarele aplicații ale inteligenței artificiale.
