Economic

Ce spune proprietarul Getica 95 despre schema pentru diminuarea scumpirii energiei electrice

Râmniceanul Viorel Tudose, proprietarul Getica 95, companie aflată în insolvență încă din luna iunie a anului trecut, spune că schema gândită de stat pentru a diminua scumpirea energiei electrice este un factor decisiv în creșterea prețului.

„În pieţele la termen (contractare pe termen lung, n.red.) mă duc şi dau 2.600, 2.800, 3.000 de lei pe MWh cu gândirea că oricum îmi primesc banii înapoi de la statul român. Atunci, normal că piaţa o ia în sus. Nu mai ai niciun mecanism de reglare a acestei pieţe, nu mai ai cerere şi ofertă pentru că tu ştii că tu, ca furnizor, primeşti de la statul român o marjă de profit rezonabilă. Sunt foarte mulţi furnizori care măresc artificial preţul. Au fost licitaţii în care producătorul a ieşit să vândă cu 2.200 lei, iar preţul de vânzare final s-a închis la 2.900 lei/MWh“, a spus Viorel Tudose în cadrul emisiunii de business ZF Live.

România are în aplicare o schemă de sprijin pentru facturile la energie în perioada aprilie 2022 – martie 2023, bazată pe un sistem de plafonare a preţului. Astfel, potrivit OUG 27/2022, consumatorii casnici nu pot plăti mai mult de 800 de lei/MWh, cu TVA inclusă, iar cei noncasnici au setat ca prag 1.000 lei/MWh, cu TVA inclusă.

Cu excepţia a 34 de mari consumatori de energie, printre care se numără Alro, Azomureş şi Liberty Galaţi, toate companiile din România, circa 800.000, primesc energia la acel preţ de 1.000 de lei/MWh. Problema este că pe bursă preţul spot pur era la începutul acestei săptămâni de peste 3.500 de lei/MWh, fără alte taxe. Diferenţa dintre costul de achiziţie al furnizorului şi plafonul recunoscut de statul român ar fi trebuit să fie plătită de stat, din bani publici. Problema este că până acum, cea mai mare parte a schemei a fost finanţată chiar din banii marilor furnizori, multe companii având de recuperat sume imense de la stat. Valoarea schemei de plafonare pentru consumatorii de energie şi de gaze este estimată acum la aproape 40 de miliarde de lei, aproape triplu faţă de estimările iniţiale, dar în mod public de la nicio entitate a statului nu a fost comunicat oficial felul în care s-a ajuns la această sumă, ce preţ mediu al energiei şi al gazului a fost luat în calcul. În acest moment, mai toţi jucătorii din piaţă se aşteaptă la o modificare a actualei scheme de sprijin, fără a exista acum un scenariu public de lucru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare