Ce spune profesorul Merito Mihaela Nicolae despre tăierea orelor de Limba Română la liceu

O petiție semnată de academicieni, cadre universitare și sute de profesori din învățământul preuniversitar, cărora li s-au alăturat și scriitori, cere Ministerului Educației să oprească tăierea orelor de limba română. Argumentele sunt clare, grave și susținute de realități internaționale și legi naționale. Pentru că nu este vorba doar  de o oră în plus sau în minus, ci de temelia însăși a formării tinerilor, după cum susțin semnatarii petiției.

De aceea, respectiva petiție este mai mult decât o listă de revendicări. „Este  poate și un test de luciditate, un apel la coerență și o pledoarie pentru respectul față de cultura națională. Va auzi Ministerul Educației acest mesaj? Răspunsul  sau absența lui va spune multe despre ce fel de societate vrem să devenim”, spun inițiatorii petiției.

„Greu de crezut, dar aici am ajuns…”

Pe rețelele de socializare circulă zilele acestea o nouă petiție; este  una diferită prin gravitatea mesajului său. Este un strigăt de disperare venit dinspre profesori universitari, academicieni și dascăli din licee, uniți în jurul unei idei simple: nu poți combate analfabetismul funcțional tăind din orele de Limba română.

„Greu de crezut, dar aici am ajuns: 2 ore de limba română la real, limba maternă, cele 2 ore care au fost odată 5”, afirmă public profesoara de limba română Mihaela Nicolae, profesor Merito. „Orele în care se presupune că vom face și gramatică, și materie de Bac, și o adevărată pasiune pentru literatură contemporană, pentru literatură, în general. Și vom combate analfabetismul funcțional. Din ce în ce mai puțin, deși ni se cere din ce în ce mai mult”, spune  aceasta.

O petiție solid fundamentată

Inițiativa a pornit de la Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română „Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) și este adresată Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David. Documentul – o scrisoare deschisă și un apel la responsabilitate –, este susținut deja de membri ai Academiei Române precum acad. Mircea Martin, acad. Ion Pop și acad. Gheorghe Chivu, dar și de sute de cadre didactice din toată țara.

În petiție se cere ferm: „Sunt absolut necesare minimum 3 (trei) ore/săptămână, alocate în trunchiul comun (TC), pentru toate clasele de liceu, indiferent de profil, filieră sau specializare”.

Ce spune legea și ce fac alte țări?

Argumentele petiției sunt numeroase și bine documentate. Pornind de la Constituția României, care prevede că limba română este limba oficială a statului, și până la recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale Comisiei Europene, petiția subliniază faptul că limba maternă este suportul tuturor celorlalte învățări. „Limba maternă este suportul oricărui act de învățare… Literatura în limba maternă este o componentă fundamentală a profilului identitar al elevilor”, se arată în document.

Este adusă în discuție și comparația cu alte țări europene: „Franța și Italia alocă limbii materne un număr de 7 (șapte) ore/săptămână, iar Polonia – 4 (patru) ore/săptămână”. Prin contrast, în România, în noile planuri-cadru, limba română este redusă la doar 2 ore/săptămână în clasele a XI-a și a XII-a, echivalând-o, practic, cu o limbă străină.

O reducere cu efecte dramatice

Diminuarea orelor lovește nu doar în cultura generală, ci și în pregătirea pentru Bacalaureat  unde limba română rămâne singura materie cu două probe obligatorii: una orală și una scrisă. „Cele 2 ore/săptămână nu pot asigura o pregătire eficientă la singura disciplină unde se susțin două probe distincte”, avertizează  profesorii în petiție.

De asemenea, pentru elevii cu rezultate slabe la intrarea în liceu, reducerea numărului de ore înseamnă șanse diminuate de a promova examenul de Bacalaureat și, implicit, de a avea acces la studii superioare sau locuri de muncă decente.

O formă fără fond pentru „Profilul absolventului”

Petiția atrage atenția și asupra incoerenței dintre noile planuri-cadru și „Profilul absolventului de liceu” adoptat în 2023, care subliniază importanța științelor umaniste. Reducerea orelor de limba română contrazice acest document esențial. „Profilul absolventului de liceu va pierde considerabil în substanță”, avertizează prof. univ. dr. Alina Pamfil, în numele Consiliului Director ANPRO.

Această inițiativă nu este doar despre numărul de ore. Este despre cum tratăm, ca societate, cultura, educația și identitatea noastră. Despre cât mai contează, în România anului 2025, limba română, nu ca simbol, ci ca instrument de gândire, comunicare și dezvoltare.

Profesorii cer o regândire urgentă a planurilor aflate în consultare publică și un angajament real pentru combaterea analfabetismului funcțional, care să nu se regăsească doar în declarații de presă. „Nu poți face educație fără limbă. Nu poți construi un viitor pe un vocabular redus și o gramatică ignorată. Dacă ne tăiem singuri limba, cum vom mai rosti adevărul?”, pare să fie întrebarea nerostită, dar care străbate fiecare rând al acestei petiții, se mai arată în documentul menționat, pe care îl puteți consulta AICI.