vineri, 16 aprilie 2021

Ce spune medicul nutriționist despre alimentația din timpul postului

Creștin-ortodocșii au intrat din această săptămână în Postul Mare, sau Postul Paștilor, care reprezintă o perioadă de pregătire pentru Sfintele Paști. El este asemănat adesea cu o călătorie duhovnicească către Săptămâna Patimilor și Înviere. Este un timp liturgic, din cadrul Triodului, de mare nevoință sufletească și trupească în care  cei mai mulți aleg abstinența de la anumite feluri de mâncare, în speță de la cele care conțin carne.

Tot mai multă lume alege să țină acest post, care din punct de vedere al alimentației este de fapt un tip de alimentaţie „plant based”, adică bazat pe plante. Având în vedere că atunci când vine vorba de alimentație, trebuie să fim foarte atenți la calitatea și cantitatea alimentelor, dincolo de semnificația religioasă a postului, am solicitat, sub forma unui interviu, sprijinul medicului primar diabet zaharat, nutriție și boli metobolice Dana Marinescu,  ca să ne ofere  câteva repere pentru cei care doresc să țină acest post și să își mențină starea de sănătate.

Mâncarea de post poate fi un aliat al sănătății?

Dana Marinescu: Postul poate reprezenta o restricție alimentară bine venită pentru organism, asta dacă alegem și mâncarea benefică. Este important să știm ce preparate consumăm și pe care le evitam, pentru a nu ne pune sănătatea în pericol. O dietă vegetariană are beneficii multiple pentru sănătate, numeroase studii arătând faptul că ar putea scădea riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, a unor cancere, precum și a obezității și a diabetului zaharat.

La ce riscuri se expun persoanele cu diferite afecțiuni care țin post?

Dana Marinescu: Postul nu este pentru toata lumea. E de la sine înțeles ca gravidele și mamele care alăptează au interdicție la post din cauza că alimentația lor nu trebuie să fie lipsită de nutrienți. De asemenea, copii și adolescenții au voie doar la câteva zile de post, pentru că au nevoie de hrana corespunzătoare ,fiind încă în creștere. Pacienții care suferă de TBC, diabet și boli metabolice, anemii , boli psihice și nici persoanele în vârstă nu ar trebui să țină post mai mult de cinci zile.

În magazine sunt tot felul de înlocuitori de carne, „iaurturi”, „brânzeturi” de caju, „unt”, produse sunt blamate pentru că ar fi pline de ingrediente nesănătoase, mai ales de sare. De asemenea, unii folosesc în post tot felul de cure cu sucuri pentru a mai da jos din kilograme ! Ce recomandări aveți ?

Dana Marinescu: O atenție deosebită trebuie acordată produselor de post din comerț , care sunt hipercalorice și ar trebui evitate . Moderația trebuie menținută în orice dietă adoptată. Eu sunt adepta alimentelor simple preparate în casă.

Pentru majoritatea persoanelor, curele cu sucuri verzi nu au un beneficiu pentru sănătate. În plus, dacă sucurile sunt făcute din fructe, acestea au un conținut de zahăr similar cu cel al băuturilor îndulcite din comerț. Prin urmare, nu sunt recomandate nici unui tip de dietă.

Ce alimente trebuie să consumăm în timpul postului religios?

Dana Marinescu: Prin postul ortodox se elimină consumul de carne,ouă,lapte și derivatele sale și se crește aportul de carbohidrați, cereale, fructe și legume, leguminoase, nuci, semințe, aceasta fiind de fapt o dietă vegetariană. Dacă este echilibrat, nu limitează aportul de proteine și aminoacizi esențiali. O alimentație bine echilibrată presupune să nu uitam de vitaminele, mineralele, aminoacizii esențiali și constituenții absolut necesari pentru o bună funcționare a proceselor metabolice. Având în vedere multitudinea de legume și fructe, dieta trebuie să fie variată , nicidecum monotonă. De asemenea, se poate consuma lapte vegetal-de migdale, de soia etc. 

Cu ce înlocuim proteinele din carne? Care sunt alternativele sănătoase ?

Dana Marinescu: Surse vegetale complete de proteine (care conțin toți cei 9 aminoacizi esențiali) sunt hrișca, quinoa sisoia, de exemplu. Poți combina și mai multe surse de proteine incomplete, pentru a obține una completă: cereale integrale (orez brun, cuscus, pâine din făină integrală) + fasole, mazăre, linte, năut; semințe și nuci + fasole, mazăre, linte, năut. Prin urmare, un prânz compus din humus pe pâine integrală, cu o salată de fasole și  ulei de in presat la rece îți va aduce aportul sănătos de proteine și aminoacizi esențiali pentru ziua respectivă.

În ceea ce privește vitaminele și mineralele, studiile au arătat  că aportul de vitamine din grupul B, mai ales B2 –riboflavina și B 12 – ciancobalamina scade. De asemenea, atenția trebuie îndreptată spre deficitul de vitamina D, iod, calciu, zinc, fier.

Vitaminele B  pot fi suplinite prin suplimente, murături și drojdie. Surse vegetale excelente de fier sunt legumele verzi, nucile, semințele de chia. Fasolea și nucile conțin zinc, iar calciu găsim în conopidă, broccoli, varză, spanac, tofu. Cartofii, afinele sarea iodată, ne furnizează iodul de care avem mare nevoie, iar pentru vitamina D ar trebui folosite suplimente si o expunere la soare cel puțin 15 minute pe zi.

 

loading...