România celebrează, marți, 18 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord (NATO), alianța politico-militară care aniversează, la 4 aprilie, 73 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.
„Acum 18 ani, efortul susținut al unei guvernări PSD aducea României aderarea la Alianța Nord-Atlantică, cea mai importantă garanție de securitate din istoria modernă a țării. Astăzi, când războiul se află, din păcate, aproape de granița noastră de est, înțelegem mai bine importanța strategică a acelui moment și realizăm concret cât de mult ne ajută să trăim și să ne simțim în siguranță”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.
El afirmă că NATO este acum garantul securității cetățenilor români, atât al celor din țară, cât și al românilor aflați în străinătate, majoritatea trăind în Europa. „De aceea, suntem mândri că PSD a oferit României șansa de a face parte dintr-o Alianță ce funcționează pe principiul <toți pentru unul și unul pentru toți>! Salutăm din nou decizia liderilor Alianței de a înființa în România un Grup de luptă, condus de Franța, ce va funcționa în țara noastră atâta timp cât va fi nevoie. Salutăm și hotărârea președintelui Statelor Unite, Joe Biden, de a suplimenta trupele americane în Europa de Est, inclusiv în România. Sunt exemple clare că, în aceste momente complicate, nu suntem singuri. Sunt dovezi certe că am devenit parteneri importanți într-o arhitectură politică și de securitate de care depinde în mare măsură viitorul pașnic al democrației europene”, a mai scris Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
În 2022, aniversarea aderării României la NATO coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.
Astfel, la 18 ani de la aderarea României la NATO și după 35 de zile de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate. În acest scurt răstimp, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre, a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a ajuns la 3.300 provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia, cu efective anunțate a fi mobilizate din Marea Britanie și Canada, 22 de avioane de luptă – opt italiene, opt germane și șase americane – apără spațiul aerian al României, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice și canadiene să pregătesc desfășurări aeriene în următoarea perioadă.
Înțelegându-și rolul de furnizor de securitate, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5 la sută din Produsul Intern Brut, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.
