Ce spune buzoianca Lucica Dițiu, ambasadorul luptei mondiale împotriva tuberculozei, despre migrația românilor bolnavi de TBC

România continuă să ocupe locul I în Uniunea Europeană la cele mai multe cazuri de tuberculoză, chiar dacă în ultimii ani s-a făcut un progres „incredibil de mare”, inclusiv o caravană mobilă de screening, un proiect național derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, spune buzoianca Lucica Dițiu, medic pneumolog și directorul executiv al Stop TB Partnership UN, înființat în anul 2001 cu scopul de a elimina tuberculoza ca problemă de sănătate publică în lume.

Lucica Dițiu scoate la propriu miliarde din buzunarele marilor economii pentru lupta mondială împotriva tuberculozei, fiind, practic, ambasadorul luptei mondiale împotriva tuberculozei. „Eu am lucrat în Institutul Marius Nasta și am scris primul proiect pentru Fondul Global din partea României. Am obținut o sumă foarte mare care a venit în România în 2002 pentru TB și HIV. Eu acum lucrez la Geneva și încercăm să adunăm și să ajutăm cu bani pentru suportul în tuberculoză țărilor care au foarte mare nevoie și au foarte multă tuberculoză”, povestește Lucica Dițiu.

„Ne omorâți! Vin prea mulți oameni cu tuberculoză din România”

În România, avem acest loc întâi în Uniunea Europeană la numărul bolnavilor de tuberculoză și tuberculoză multidrog rezistentă, „care nu este o poziție comodă”, a subliniat, joia trecută, Lucica Dițiu, la simpozionul „Screeningul tuberculozei și migrația în Europa”, organizat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București în colaboare cu specialiștii de la Centrul de Cercetare Borstel – Institutul Plămânilor din Leibintz, Germania. Ea povestește că „singura dată când unul dintre miniș­trii unei foarte bogate țări euro­pene a cerut să se întâlnească cu mine unu la unu, fără staff, fără nimic, a spus: «Băi frate, ne omorâți! Vin prea mulți oameni cu tuberculoză din România»”.

Lucica Dițiu, românca ajunsă ambasadorul luptei mondiale împotriva tuberculozei, subliniază însă că trebuie spuse trei lucruri în legătură cu situația tuberculozei în România: „Progresul este incredibil de mare, dar mai este mult de făcut. Este posibil ca în următorii cinci-șase ani să mergem (cu incidența la suta de mii de locuitori, n. red.) sub 10 la sută (…) Viitorul va fi încercarea de a aduce diagnosticul și serviciul medical cât mai aproape de bolnav. Această poveste, cu caravana (pentru screeningul tuberculozei, din cadrul proiectului derulat de Institutul Marius Nasta, n.red) care merge la bolnav, este incredibilă (…) În România este o societate civilă foarte puternică și este foarte bine că este angajată în tuberculoză. Cred că bolnavii și cei care au avut tuberculoză pot face parte în momentul în care se fac aceste planuri de luptă împotriva tuberculozei. Într-un plan național de luptă împotriva tuberculozei, noi trebuie să avem idealuri: să spunem, de exemplu, că noi vrem să terminăm tuberculoza până în 2030. Ce trebuie să facem? Să asigurăm acces la diagnostic și tratament pentru toți. Cât ar costa? Va costa foarte mult. Și după ce există un astfel de plan, se găsesc bani și afară, și înăuntru. Uniunea Europeană are posibilități de a da. Nu se vor găsi resurse să faci totul perfect, dar se vor găsi resurse să închidem acest gap (…) Noi suntem toți aici pentru că sunt niște oameni care suferă de o boală a secolului XV, XVI, XVII, XVIII, care se numește tuberculoză. Ne place sau nu ne place, suntem în această poziție de norocoși și ar trebui să facem tot ce putem pentru a îi ajuta. Pentru că ei singuri nu se pot ajuta, unii dintre ei chiar nu au acces și nicio putere să fie văzuți”, este concluzia Lucicăi Dițiu.

Parteneriatul Stop TB a fost înființat în 2001 pentru a elimina tuberculoza ca problemă de sănătate publică. Cele 1.500 de organizații partenere ale sale includ organizații internaționale, neguvernamentale și guvernamentale și grupuri de pacienți. Secretariatul are sediul în Elveția, la Geneva, și, din 2015, este administrat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Anterior a fost găzduit de Organizația Mondială a Sănătății. Inițiativa Stop TB a fost înființată în urma reuniunii primei sesiuni a Comitetului ad-hoc privind epidemia de tuberculoză, care a avut loc la Londra în martie 1998.  În martie 2000, Parteneriatul Stop TB a elaborat Declarația de la Amsterdam pentru stoparea tuberculozei, care solicita acțiunea delegațiilor ministeriale din 20 de țări cu cea mai mare sarcină de tuberculoză. În același an, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat înființarea unui Parteneriat global pentru stoparea tuberculozei.

Beatrice Mahler: Incidența tuberculozei în anul 2021 în România, 39,5 cazuri la suta de mii de locuitori

Incidența tuberculozei în anul 2021 în România a fost de 39,5 cazuri la suta de mii de locuitori, a anunțat joia trecută, Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, în cadrul aceluiași simpozion.

Incidența la populația care a beneficiat de screening a fost de 245,61 de cazuri la suta de mii de locuitori, a mai anunțat Beatrice Mahler. „De șase ori mai mare. Veți spune că a fost pandemie, însă, dacă comparăm cu anul 2019, când nu era pandemie, cifra este de patru ori mai mare. Ceea ce înseamnă că acest screening este activ”, spune managerul Institutului Marius Nasta.

„Acest screening a ajutat nu doar pacientul cu tuberculoză, pentru că peste 4.300 de persoane au fost diagnosticate cu alte afecțiuni în afara tuberculozei, afecțiuni care, diagnosticate la timp, înseamnă timp și ani din viață. Nu facem doar un screening al tuberculozei, ci facem un screening al plămânului”, a explicat Beatrice Mahler.

Managerul Institutului Marius Nasta a precizat că screeningul se face pe o populație țintă: utilizatori de droguri, persoane fără adăpost, deținuți și persoane din mediul rural. „Am avut discuții încă de anul trecut ca acest proiect să continue cu bani europeni și probabil aceasta va fi direcția viitorului screening: sunt multe telefoane și solicitări de la colegi de-ai noștri, medici pneumologi, care sunt în orășele mici, nu în sate – și noi nu putem merge în orașe – dar care nu au acces la dispensare de TBC sau la rețea de pneumoftiziologie decât la câțiva kilometri. Acolo este o populație cu risc de TBC. Și mai este o zonă defavorizată, spun eu: Delta. O zonă frumoasă, dar în care accesul la diagnostic este extrem de dificil”, a mai spus Mahler.

„Când cauți, găsești mai mult. Iar acesta este un lucru bun. Cu cât vom face mai mult screening în anii care urmează, vom găsi mai multă tuberculoză. Să nu se descurajeze nimeni, pentru că este normal să se întâmple așa. Iar după perioada aceea de creștere, va urma o scădere”, declară, la rândul său, Lucica Dițiu, directorul executiv al Stop TB Partnership UN.

Cifrele tuberculozei în România

Trendul cazurilor de tuberculoză a fost în scădere progresivă in cei doi ani de pandemie. În anul 2020 au fost înregistrate 7.181 de cazuri, iar în 2021 s-au inregistrat 7.591 de cazuri. Cu toate că, aparent, numărul de cazuri de tuberculoză a fost in scădere în perioada pandemiei, datele statistice ale primelor 6 luni ale anului 2021 evidențiază o creştere a numărului de cazuri depistate.

În primele 6 luni ale anului 2022 au fost diagnosticați cu tuberculoză 4.539 de pacienţi, o creştere de 685 de cazuri față de aceeași perioadă a anului 2021.

Cea mai mare creştere o avem în Botoşani, de la 108 cazuri in 2021 la 159 de cazuri în 2022, Constanţa de la 151 la 188 cazuri, Iași de la 202 cazuri la 269 cazuri. Aceleaşi cazuri calculate conform indicatorilor epidemiologici evidențiază o incidență în creştere de la 40,3 la 47,5 cazuri la 100.000 de locuitori. Cea mai mare creştere o avem în Botoşani, 57,9 la 85,7 cazuri la 100.000 locuitori, Constanţa de la 45,5 la 56,6 cazuri la 100.000 locuitori și Iaşi de la 51,6 la 68,3 cazuri la 100.000 de locuitori.

Tuberculoza la copii

Situația este mult mai gravă atunci când vorbim de tuberculoza la copii, care înregistrează acelaşi trend de creştere, de la 142 cazuri diagnosticate în primele 6 luni ale anului 2021 la 181 de cazuri în primele 6 luni ale anului 2022.

În anumite județe, numărul cazurilor depistate la copii s-a triplat: Galați de la 3 cazuri la 12 cazuri, Ialomita de la 5 cazuri la 12 cazuri, Timiş 0 cazuri în 2021, au în primele 6 luni 8 cazuri diagnosticate, Tulcea de la 1 caz la 6 cazuri diagnosticate.

Aceleaşi cazuri calculate conform indicatorilor epidemiologici evidenţiază o incidență crescută de la 9,4 la 12 cazuri la 100.000 locuitori în 2022. O creştere semnificativa a incidenței avem la Galați, de la 7,8 cazuri la 31,3 cazuri, Ialomita de la 23,1 la 55,8 cazuri la 100.000 locuitori, Timiş de la 0 la 15,2 cazuri la 100.000 locuitori în 2022, au în primele șase luni 8 cazuri diagnosticate, Tulcea de la un caz la 6 cazuri diagnosticate.

Pentru a aprecia amplitudinea creșterii, trebuie să menționăm că o scădere de 4 puncte este apreciată ca optimă atunci când vorbim despre tuberculoză. Conform metodologiei Organizației Mondiae a Sănătății, raportarea statistică a tuberculozei se face pentru datele din anul precedent.

Tratarea unui pacient cu tuberculoză poate dura de la câteva luni la doi ani sau chiar mai mult în cazurile grave. În acest context, rolul screeningului activ este esențial, proiectul de screning Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, finanțat de Uniunea Europeană, işi evidenţiază rolul prin cifrele de incidență raportate.

În patru ani de screening, peste 71.000 de persoane au fost consultate, incidenta tuberculozei în populația supusă screeningului fiind de 6 ori mai mare decât cea în populația generală, şi anume 245,61 cazuri la 100.000 de locuitori, față de 39,5 cazuri la 100.000 locuitori în anul 2021. Un alt aspect important, deși nu a fost obiectivul primordial al screeningului a fost că 6  la sută dintre pacienți, peste 4.300 de persoane, au fost depistate cu modificări radiologice care au necesitat consult de specialitate pentru alte patologii, excluzându-se tuberculoza.

Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a găzduit cel mai mare eveniment european pe tema tuberculozei, „Screeningul tuberculozei şi migrația în Europa”, organizat în colaboare cu specialiştii de la Centrul de Cercetare Borstel – Institutul Plămânilor din Leibintz, Germania. Pe parcursul a trei zile, 49 de specialişti din 14 țări europene au analizat evoluția cazurilor de tuberculoză în Europa, măsurile de profilaxie și tratament necesare a fi adoptate de sistemele de sănătate în România şi la nivel european, în contextul migrației forței de muncă și a valurilor de refugiați cauzate de războiul din Ucraina.

Alături de specialişti români implicați în controlul şi combaterea tuberculozei la toate nivelurile au fost prezenți medici, cercetători și coordonatori ai programelor naționale de luptă împotriva răspândirii tuberculozei din Germania, Danemarca, Georgia, Italia, Letonia, Republica Moldova, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Ungaria şi Ucraina. Simpozionul și-a propus un schimb de bune practici în managementul tuberculozei şi pune în prim plan nevoia de cercetare în tuberculoză, screeningul şi diagnosticul rapid, prevenția în tuberculoză, impactul tuberculozei MDR și XDR, asigurarea tratamentului pentru toți pacienţii afectați, cu atât mai mult, cu cât există o situație generată de războiul de la granița Uniunii Europene.