Ce procuror buzoian este afectat de desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție

Desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) repre­zintă un subiect care a încins spiritele la finalul anului trecut și continuă și la începutul lui 2020. Imediat după ce Guvernul Orban a adoptat memorandumul propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, privind desființarea SIIJ, o parte dintre magistrați și ­une­le asociații profesionale au cri­ticat intenția Executivului.

Judecătoarea Andreea Ciucă de la Asociația Magistraților din România (AMR), judecătoarea Florica Roman de Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), judecă­toarea Dana Gîrbovan de la Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și procuroarea Elena Iordache de la Asociația Procurorilor din România (APR) au emis un comunicat de presă comun în care au criticat intenția Guvernului liberal de a desființa SIIJ.

Magistrații respectivi susțin că memorandumul prezentat de ministrul Cătălin Predoiu este trunchiat și subiectiv, deoarece nu se referă la cauzele și motivele obiective pentru care SIIJ a fost înființată și care ar justifica existența acesteia. Mai mult, ei afirmă că guvernul ignoră aspectele pozitive ale Secției Speciale, ce ar fi fost remarcate și de Comisia de la Veneția, și anume că procedura de selecție a procurorilor este mai riguroasă și mai transpa­rentă decât pentru orice altă structură de parchet, impunând condiții ridicate de vechime – minim 18 ani – și de verificare a competenței profesionale, prin analizarea activității anterioare pe o perioadă de 5 ani.

Unul dintre procurorii afectați de desființarea SIIJ este Nicolae Adelin Mihăilă de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, validat în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în luna octombrie a anului trecut, în urma concursului organizat de CSM în acest sens.

Adelin Mihăilă este procurorul care în 2007 (pe vremea când activa la DIICOT Buzău) a investigat dosar de ­tra­fic de droguri al unui tânăr, Alex Fabian Pătrașcu, obținând un an mai târziu condamnarea acestuia la 6 ani de închisoare cu executare. Sentința pronuntață de Tribunalul Buzău a fost confirmată de către Curtea de Apel Ploiești, Înalta Curte de Casație și Justiție respingând recursul lui Pătrașcu. Dosarul s-a bazat pe ,,instigarea” unui polițist sub acoperire, la domiciliul inculpatului nefiind găsite stupefiante.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Statul român în 2017 la plata celor 2.400 de euro către Fabian Pătraș­cu, instanța constatând încălcarea art. 6 alin. 1 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. Pătraș­cu solicitase daune morale în valoare de 400.000 de euro.

Secția de investigare a ma­gistraților unde activează Mihăilă nu a avut un șef validat de CSM, iar actuala putere guvernamentală s-a exprimat pentru desființarea Secției încă de când se afla în opoziție, în consens cu președintele Klaus Iohannis.

Magistrații semnatari ai comunicatului de presă consideră că existența SIIJ este justificată de necesitatea asigurării unor garanții suplimentare de independență a judecătorilor și procurorilor față de anchetele penale abuzive ale DNA care au constituit ,,presiuni la adresa lor, materializate prin:

– anchete ce au vizat exclusiv soluțiile pronunțate de judecători și dispuse de procurori;

– încălcarea, în cadrul investigațiilor, a secretului deli­berării;

– dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vădit și declarat de intimidare și de a <băga frică> în judecători în scopul pronunțării de soluții favorabile DNA;

– multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasări sau achitări, dar care au condus la suspendarea din funcții a judecătorilor și procurorilor vizați, inclusiv la nivel înalt: Procuror General, jude­cător CCR, președinte de secție la ICCJ, membrii CSM, judecători și procu­rori cu grad de curte de apel sau ICCJ”.

Materialul prezentat de magistrații citați mai sus, în numele asociațiilor profesionale din care fac parte și pe care le reprezintă, nu citează toate do­cumentele europene în materie, fapt care demonstrează subiectivitatea semnatarilor acestuia. Deși se referă la un paragraf dintr-o Opinie a Comisiei de la Veneția și la un paragraf din raportul pentru 2019 pe Mecanismul de Cooperare și Verificare, judecătorii și procurorii respectivi nu scriu niciun cuvânt despre concluziile raportului MCV și ale Opiniei Comisiei de la Veneția, instituții care consideră că Secția Specială constituie un element de presiune asupra independenței magistraților și, în consecință, trebuie desființată.

Concluziile respective au fost precedate de cele din Raportul ad hoc privind România (Regula 34), adoptat de GRECO la cea de-a 79-a Reuniune Plenară ce a avut loc la Strasbourg, în 19-23 Martie 2018, document despre care magistrații semnatari ai protestului nu scriu niciun cuvânt.

În paragraful 34 al acestui raport, GRECO arată: ,,(…) există și temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante sensibile în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competența noii secții (situație în care ar trebui să se ia o decizie de disjungere a cauzei conform normelor generale de procedură penală în materia conexării / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta să rămână la procurorii competenți inițial)”.

După care, în paragraful imediat următor, 35, GRECO recomandă să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Din păcate, factorii de decizie de la București au ales să ignore în 2018 recomandarea GRECO și să înființeze Secția Specială de anchetare a magistraților, fapt pentru care instituția europeană a consemnat încă o dată, în raportul din iunie 2019, că secția ­res­pectivă trebuie desființată.

Rapoartele GRECO nu sunt citate deloc în protestul semnat de magistrații Andreea Ciucă, Florica Roman, Dana Gîrbovan (fosta nominalizare a guvernului Dăncilă pentru funcția de ministru al Justiției) și Elena Iordache, ceea ce arată că materialul semnat de acestea este subiectiv.