La Muzeul Municipal „Octavian Mosescu” din Râmnicu Sărat a fost deschisă o expoziție unicat de „Covoare și paretare tradiționale românești” din „Lada de zestre a României”, pentru că ea cuprinde covoare din toate zonele 
etnografice ale țării. Expoziția cuprinde covoare din colecția personală a Ameliei Papazissu, Tezaur Uman Viu, și din cea a Ceciliei Petrescu, custode la Muzeul „Timpul Omului” din Mânzălești, invitat de onoare al evenimentului, care a vorbit despre însemnătatea, simbolistica și utilitatea scoarțelor românești. La acestea se adaugă și exponatele ce aparțin Muzeului Municipal „Octavian Moșescu”.
Cecilia Petrescu a explicat că în zona de deal-munte a județului, acest tip de covoare se găsește expus în casă chiar pe pereții încăperilor. Ele se dădeau de zestre fetelor, ca să le pună pe pereți pentru a ține de cald în casă, dar mai ales, „să încălzească atmosfera cu care pleca ea din casa părintească”. Covoarele care erau expuse pe perete, mai spune Cecilia Petrescu erau „un fel de carte de vizită a locuinței respective”. Covoarele țesute de artizanii populari se mai întâlnesc şi sub denumirile de „scoarţe”, „păretare”, „lăicere”, „velinţe”, „chilimuri”, „lădare”, „ungherare”, „cergi” și „războaie”. Toate aceste covoare sunt împodobite cu simboluri geometrice și florale. Au o coloristică bogată, a explicat Cecilia Petrescu, care era obținută prin vopsirea firului de lână de către gospodine cu vopsea obținută din plante.
Țesutul covoarelor de perete este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri românești. El a fost inclus în Lista 
Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanităţii (UNESCO) la 1 decembrie 2016, pentru a conserva tehnicile tradiţionale de realizare care aproape că au dispărut din comunitățile rurale odată cu meșterii populari. Meşteşugul ţeserii covoarelor este practicat atât în cadrul gospodăriei ţărăneşti, cât şi în ateliere specializate din mănăstirile ortodoxe de maici. Amelia Papazissu, singurul creator de artă populară din România care mai practică tehnica ţesutului în păr de capră, a strâns de-a lungul timpului zeci de obiecte de patrimoniu, iar ţesăturile sale unice sunt transmise cu mult sârg mai departe elevilor interesaţi de cultura tradiţională. Ea a povestit că a învățat tehnica țeserii la o mănăstire de maici din județul Buzău cu mulți ani în urmă.
Expoziția de la Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” este deschisă publicului în perioada octombrie-decembrie.
