Actualitate

„Cazul Paraschiva”, motiv de dispută în instanță între Prefectură și Parchetul de la Rm. Sărat

După ce ani de zile Prefectura Buzău pare să fi fost “sat fără câini” în ceea ce privește activitatea Comisiei Județene de Fond Funciar, în 2017 și 2018 preocuparea principală a noii echipe de la Casa Albă a fost punerea în aplicare în regim de urgență a sute de hotărârii judecătorești rămase defi­nitive de ani de zile, pentru evitarea blocării conturilor instituției și chiar pe cele personale ale prefectului.

Această problematică a căpătat o importanță și o dinamică deosebită, volumul de activitate al Colectivului de lucru crescând de aproximativ 10 ori compa­rativ cu anul 2015. În ­ve­derea eficientizării activității cu privire la aplicarea legilor fondului funciar, Serviciul controlul legalității, al aplicării actelor normative, contencios administrativ, aplicarea apostilei și relații cu autoritățile locale a solicitat tuturor primăriilor, printr-o circulară din 2017, să comunice numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor care privesc fondul funciar, în care comisia locală sau primarul sunt parte, numărul sentințelor civile nepuse în aplicare prin care comisia locală a fost obligată la întocmirea documentației necesare emiterii titlului de proprietate pentru terenuri cu categoria de folosintă forestier sau agricol, suprafețele de teren pentru care s-a dispus reconstituirea prin sentințe judecătorești nepuse în aplicare. Rezultatele au evidențiat un număr mare de hotărâri judecătorești nepuse în aplicare și suprafețe mari de teren, cu vegetație forestieră sau arabil, unde s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate.

Documentații întocmite greșit

Pentru punerea în aplicare a deciziilor instanțelor, Comisia Județeană de Fond Funciar Buzău s-a întrunit anul trecut de două ori pe lună, fiind adoptate 588 hotărâri privind fondul funciar. Dintre acestea, 141 hotărâri au fost adoptate pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, 8 hotărâri cu privire la soluționarea de contestații, iar 439 hotărâri privind efectuarea de modificări la pro­punerile comisiilor locale. 34 documentații au fost restituite comisiilor locale întrucât au fost greșit întocmite, au cuprins propuneri nelegale sau au prezentat vicii de formă sau fond și au fost soluționate 251 petiții/memorii formulate de persoanele nemulțumite de măsurile stabilite de comisiile locale cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra tere­nurilor.

Nu s-a întocmit situația rezervei retrocedabile

Anul trecut a fost emis un număr de 591 titluri de proprietate, dintre care 64 duplicate. În total, în temeiul legilor fondului funciar, în județul Buzău au fost eli­be­rate un număr de 174.035 ­tit­luri de proprietate pentru o suprafață de 422.826,32 ha, ceea ce reprezintă 71% din suprafața județului. În cursul anului 2018, Instituția Prefectului-județul Buzău a predat Autorității Națio­nale pentru Restituirea Proprietăților un număr de 36 dosare în vederea acordării de măsuri compensatorii. Întrucât inventarierea terenurilor conform Legii nr. 165/2013 nu este fina­lizată, nu s-a putut întocmi situația rezervei retroce­dabile la nivelul județului. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a emis în anul 2018, pentru județul Buzău, un număr de 39 decizii de invalidare și 15 decizii de va­lidare parțială. Nu s-au emis toate titlurile de proprietate pentru suprafețele de teren agicol identificate ca re­zervă retrocedabilă la dispoziția comisiilor locale de fond funciar, din următoarele motive: neîntocmirea planurilor parcelare conform cerințelor Ordinului ANCPI nr. 700/ 2014, motivat de insuficiența fondurilor necesare achitării contravalorii lucrărilor; ofertarea anevoioa­să a terenurilor disponibile în rezervă ca urmare a imposibilității identificării și contactării moștenitorilor titularilor dreptului de proprie­tate; necesitatea rectificării situațiilor întocmite conform Legii nr. 165/2013 ca urmare a constatării unor erori, omisiuni etc în procesul de inventariere a terenurilor.

Teren „ascuns” 15 ani

Unul dintre cazurile care i-au ținut ocupați pe juriștii Prefecturii în 2018 a fost situația halucinantă de la Vâlcelele. Timp de 15 ani, membrii Comisiei Locale de Fond Funciar au ascuns și Comisiei Județene de Fond Funciar și instanțelor de judecată faptul că există teren disponibil în rezerva comisiei locale pentru retrocedare în fizic către o cetățeancă, Paraschiva Ma­rius, căreia Instituția Prefectului a fost obligată, în 2016, de instanță, să-i plătească despăgubiri de aproape 3 miliarde lei vechi tocmai pentru întârzierea punerii în posesie.

Suprafața de 40 de hectare de teren arabil necesară punerii în posesie a respectivei femei a fost identificată în 2017 în rezerva comunei Vâlcelele, urmare diligențelor depuse, ulterior sancționării Comisiei Județene de Fond Funciar și validării propririi asupra conturilor Prefecturii, astfel că s-a emis titlul de proprietate. Anul trecut, în urma verificărilor efectuate de reprezentanții prefecturii, s-a constatat că terenul pe care s-a făcut retrocedarea nu avea proprietari din 1991 și a fost stăpânit de aceeași persoană (sau grup de persoane) care a și încasat subvenții de la APIA din 2007 până în prezent, inclusiv după punerea în posesie a petentei Paraschiva Marius, fapt dovedit prin cele trei adrese primite de Instituția Prefectului de la APIA Buzău. Toate aceste aspecte au fost aduse în atenția procurorilor însă, surpriză!

Procurorul de caz și prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Sărat au concluzionat că faptele s-au prescris și au respins sesizarea Instituției Prefectului împotriva membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar Vîlcelele, motiv pentru care împotriva ordonanței de respingere a fost formulată plângere la Judecătoria Rm. Sărat. Un nou termen a fost stabilit pentru 19 februarie, până când Parchetul va trimite instanței documente în cauză.

Vizați de acuzații în dosar sunt atât fostul primar al comunei, Nicu Smochină, în prezent consilier local, dar și membrii Comisiei Locale Vîlcelele, precum și un arendaș din zonă.

La mijloc este vorba chiar despre suma de 280.780 lei, plătită de Prefectură în contul unei sentințe civile a Judecătoriei Rm. Sărat data în urmă cu aproape 9 ani, constituită ca prejudiciu la bugetul Ministerului Administrației și Internelor și, implicit, al Statului Român.

În 2009, petenta Paraschiva Marius obținea în instanță o decizie de punere în  posesie cu 40 de hectare de teren la Boldu. Ani la rând, responsabilitatea punerii în legalitate a fost pasată de la o instituție la alta, de la un factor responsabil la altul, astfel că femeia a deschis proces după proces atât Comisiei Județene de stabilire a dreptului de proprietate de pe lângă Prefectura Buzău, cât și Primăriei Boldu și Comisiei Locale de Fond Funciar care, în lipsa terenului respectiv pe raza acestei comune, a propus în 2016 împroprietărirea petentului cu pământ pe raza comunei Vîlcelele. În noiembrie, Comisia Jude­țeană de Fond Funciar a validat, la propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Boldu, anexa nr. 2 a pentru titularul Paraschiva Marius cu suprafața de 40 de hectare, decizând transferul anexei respective către Comisia locală de Fond Funciar Vîlcelele. Lucrurile au fost destul de încurcate în acest caz, astfel că petenta a cerut unui executor poprirea conturilor Comisiei Județene și a Instituției Prefectului ca terț poprit pentru sumele datorate sau care urmau a fi datorate în temeiul unor raporturi juridice existente, debitoarei Comisia Jude­țeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, până la concurența sumei totale de 280.780 lei. Banii au fost dați, însă ulterior și s-a căutat vinovatul pentru întârzierea care a lăsat sta­tul fără aproape trei miliarde de lei vechi.

„S-a făcut cercetare administrativă din cauza acestei sume de bani dată de către Instituția Prefectului, pentru a găsi persoanele vinovate. Potrivit raportului comisiei constituite în acest sens, nu este nimeni res­ponsabil din Instituția Prefectului. Atunci Comisia Județeană de Fond Funciar avea altă componență“, preciza, în vară, prefectul Carmen Ichim. Ca urmare, atenția s-a îndreptat către Comisia Locală de Fond Funciar, despre care se bănuia că nu ar fi deloc străină de tergiversarea ­exe­cutării unor decizii judecătorești pe fond funciar. După identificarea vinovaților, Instituția Prefectului a înaintat plângere penală pentru nepunerea la dispoziție a terenului care, potrivit inventarierii din 2012, s-a dovedit a fi liber și nepus în posesie solicitanților de drept. Mai mult, decidenții Prefecturii au vrut să afle cine a încasat subvenții pentru aceste suprafețe de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, iar documentele au ajuns de asemenea în atenția procurorilor.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker