Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, la finalul anului 2022, rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor. Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a anunțat deja că populația aflată pe teritoriul României este de aproximativ 19 milioane, cu un milion mai puțin decât la recensământul din 2011. „Am observat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația și crește populația din localitățile limitrofe”, a mai spus Tudorel Andrei.
Față de populația rezidentă înregistrată în 2011, România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 de județe au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. Județul Buzău, alături de Mehedinți, Olt, Brăila, Hunedoara, Teleorman și Caraș-Severin, care au un declin mai mare de 10 la sută, poartă într-o mai mare măsură amprenta declinului natural, prin natalitate mai mică și mortalitate mai mare, iar în unele cazuri prin migrațiune internă sau extrenă spun specialiștii.
Potrivit datelor INS, comparativ cu statisticile de la recensământul din anul 2011, în 2021 populația județului Buzău a scăzut cu 10,2 la sută. 46.090 de buzoieni au decis că este mai bine să se mute din județ. Unii dintre ei au plecat în străinătate, iar alții în celelalte județe ale țării, cu un potențial economic mult mai mare. Prin urmare, populația județului a ajuns la
404.979 locuitorii.
Muntenia, „responsabilă” de scăderea populației
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, sociologul Barbu Mateescu semnala că scăderea populației României este cauzată în proporție de peste 60 la sută de scăderile de populație înregistrate în regiunea Munteniei, mai exact de „Oltenia, județele Bărăganului și Dobrogea”.
„Aproape toate județele au scăzut ca populație, dar în cele rurale, fără universități, în special în sud, este uluitor ce s-a întâmplat. Toată lumea, mai puțin Bistrița Năsăud și Suceava, a luat liftul în jos, dar vitezele sunt foarte diferite. În 1992 Cluj, Iași și Timiș aveau împreună 2,24 milioane locuitori. Oltenia avea 2,45 milioane. Acum cele trei județe menționate au 2,09 milioane. Oltenia mai are 1,87 milioane. Este mai mică cu un oraș de 200.000 de locuitori”, a subliniat el.
„Aproximativ 19 milioane e populația aflată pe teritoriul României. Sunt pesimist în ce privește evoluția demografică. În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani. Înseamnă dezechilibre majore la pensii și pe piața muncii. Nu mai e piramida vârstelor, e o bază mică”, a precizat Andrei, la Realitatea TV.
„Am observat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația și crește populația din localitățile limitrofe”, a mai spus Tudorel Andrei. „600.000 de locuințe secundare nu sunt ocupate. Căutăm explicații, cum se poate întâmpla așa ceva”, a precizat acesta.
Șeful INS a oferit câteva date și în ceea ce privește raportul persoanelor care locuiesc la orașe și cele din mediul rural. „Suntem o țară pestriță, cu urban și rural. 46 la sută din populație trăiește în mediul rural”, susține Andrei.
Recensământul populației s-a încheiat pe 31 iulie 2022. Un număr de 18,15 milioane de persoane s-au înregistrat până la finalul zilei de 31 iulie, ultima zi de recenzare, reprezentând 95,4 la sută din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Ce informații sunt despre etniile din țară
Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6 la sută, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9 la sută, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
Procesul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în contextul regresului masiv al natalității și menținerii ei la un nivel scăzut. Datele recensământului indică o proporție a populației în vârstă de 65 ani și peste de 19,6 la sută (cu diferențe notabile la bărbați și femei: 16 și aproape 23 la sută). Proporția era apreciabil mai mică în anul 2011, de 16 la sută. Este foarte probabil ca mortalitatea excesivă provocată de Pandemie în anii 2020 și 2021 să fi frânat în măsură moderată ascensiunea îmbătrânirii în ultimii doi ani, mortalitatea prin Covid-19 fiind plasată preponderent la persoanele vârstnice și îndeosebi la bărbați. Aceasta ar putea explica majorarea apreciată drept moderată a proporției populației în vârstă de 65 ani și peste de la 19 la sută la începutul anului 2020 la 19,6 la sută la 1 decembrie 2021.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5689 milioane persoane (din totalul celor 19,0538 milioane persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14,8014 milioane persoane (89,3 la sută). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,0022 milioane persoane (6,0 la sută, în scădere față de 6,5 la sută la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4 la sută, creștere ușoară față de 3,3 la sută în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Din totalul populației rezidente, 43,5 la sută au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4 la sută. De asemenea, 40,5 la sută au nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită), în scădere de la 44,2 la sută. Populația cu nivel superior de educație este în proporție de 16 la sută, în creștere de la 14,4 la sută.
143,6 mii persoane sunt analfabete, în scădere puternică față de 245,4 mii în 2011.
