Abandonul școlar este un fenomen care a afectat 25 la sută din elevii din sistemul educațional românesc. Din 24 de colegi care încep împreună clasa I, șase abandonează școala înainte de a termina clasa a XII-a, adică înainte de finalul învățământului obligatoriu. Diviziunile care duc la abandonul școlar sunt observabile prin discrepanțele dintre abandonul din mediul urban și cel din mediul rural, precum și între județe. Factorii care duc la abandonul școlar au fost identificați de mai multe entități, însă măsurile care au fost implementate până acum au avut doar efecte minore.
Raportul „Cu Ochii pe Educație”, evidențiază o problemă din sistemul educațional românesc: abandonul. Abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) sunt două fenomene diferite – de fapt, abandonul școlar este o cauză principală a părăsirii timpurii a școlii. Rata părăsirii timpurii a școlii reprezintă procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au finalizat cel mult nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
De exemplu, generația anilor 2008-2020, singura pentru care există date până la finalul clasei a XII-a, a pășit în clasa I numărând 212.022 elevi. Dintre aceștia, 27.187, reprezentând 12,8 la sută, au abandonat școala înainte de a termina ciclul gimnazial pe 10 iunie 2016. Astfel, scăzând încă 7.184 elevi care nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a din alte motive și aplicând rata de tranziție în clasa a IX-a de 93,7 la sută, aflăm că încep clasa a IX-a 166.458 elevi. Din 166.458 elevi, încă 25.511 abandonează școala în învățământul liceal. Prin urmare, din generația care începuse cu 212.022 elevi rămân 140.947. În concluzie, 26,2 la sută dintre elevii care au început școala în anul 2008 au abandonat învățământul înainte de a finaliza clasa a XII-a.
De la an la an, situația abandonului școlar s-a înrăutățit la nivel național. În anul 2009 au început clasa I 203.985 elevi, dintre aceștia, 27.840 au abandonat școala până la finalul clasei a VIII-a, reprezentând o pondere de 13,3 la sută, în creștere cu 0,5 la sută.
Începând cu anul 2010 lucrurile par să se îndrepte spre bine, dar România în continuare are un număr mare de copii care abandonează anual școala. În 13 septembrie 2010, 203.926 elevi au început clasa I. Dintre aceștia, 26.099, reprezentând 12,8 la sută (-0,5 la sută față de generația anterioară), au abandonat școala înainte de a termina ciclul gimnazial pe 8 iunie 2018. Dacă în mediul rural 89,32 la sută dintre elevii care au început școala în anul 2010 au finalizat studiile, în mediul rural ponderea este mai mică, respectiv 84,89 la sută.
În 12 septembrie 2011, 206.055 elevi au început clasa I. Dintre aceștia, 25.139, reprezentând 12,2 la sută (-0,6 la sută față de generația anterioară), au abandonat școala înainte de a termina ciclul gimnazial pe 7 iunie 2019.
Rata abandonului școlar este diferită și pe județe. Potrivit statisticii, județele Covasna, Alba și Sibiu au cea mai mare rată de abandon școlar în învățământul primar, gimnazial, respectiv liceal.
La Buzău, potrivit datelor din anul școlar 2019-2020, 2 la sută dintre elevii care au început anul școlar în ciclul primar nu au finalizat studiile, abandonând sistemul educațional românesc. La gimnazial rata este mai mică, res-pectiv 1,1 la sută dintre elevii care au început anul școlar 2019-2020 nu l-au finalizat.
Cea mai mare rată a elevilor buzoieni care au renunțat la școală în anul menționat anterior se regăsește în învățământul secundar superior, reprezentând o pondere de 2,3 la sută.
Abandonul școlar este încă un fenomen omniprezent în sistemul educațional românesc, iar soluțiile pentru a putea reducere aceste procente sunt programele „Școală după școală” și „Masa caldă în școli”, spune grupul informal de inițiativă „Cu Ochii pe Educație”. Eforturile statului român sunt completate de organizațiile neguvernamentale, acestea asigurând suplimentar activități after-school, rechizite și hrană pentru elevi.
