Câți bani au primit buzoienii care au luat acasă refugiați ucraineni

România se află pe locul al doilea, după Polonia, în ceea ce privește ajutorul de protecție oferit cetățenilor ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar în luna iunie, 10.360 de ucraineni au primit statutul de protecţie specială în România pe primul loc situându-se Polonia care a acordat acest statut unui număr de 60.125 de ucraineni. Potrivit organizaţiei „Salvaţi Copiii”, peste 70 la sută dintre copiii care au primit protecţie au vârste mai mici de 14 ani.

Pentru cazarea și masa cetățenilor ucraineni, statul a oferit în perioda aprilie-iunie aproape 108 milioane de lei, dintre care 87,3 milioane lei sunt bani decontați către persoanele fizice care au cazat refugiați din Ucraina, iar restul de către persoane juridice, potrivit unei analize realizate de profit.ro. „Cei care încasează bani pentru cazarea ucrainenilor – până la 2.100 de lei pe lună pentru fiecare persoană – nu trebuie să îi declare la ANAF și nici nu au obligații de plată, aspect care a făcut această activitate extrem de atractivă în detrimentul veniturilor clasice din chirii, unde veniturile sunt mai mici și există obligații fiscale. Guvernul nu doar că nu a acordat sprijinul de cazare direct refugiaților, ci acordă chiar și banii de hrană tot celor care îi cazează”, menționează sursa citată.

Cele mai mari sume care au fost decontate către persoane fizice se regăsesc în București – Ilfov (18,3 milioane lei), Constanța (10,6 milioane lei), Suceava (6,85 milioane lei), Cluj (5,61 milioane lei) și Sibiu (4,9 milioane lei).

Și la Buzău au fost efectuate plăți, dar suma nu este foarte mare comparativ cu județele sus-amintite. Astfel, din luna aprilie și până în luna iunie, Guvernul a acordat 372.960 lei. Cei mai mulți bani au fost alocați în luna iunie, respectiv 303.660 lei, iar cea mai mică sumă a fost acordată în luna aprilie, 33.280 lei.

Venituri neimpozabile pentru cei care cazează refugiați

Banii pentru refugiați sunt neimpozabili și nu se declară la Fisc. Prin urmare, dacă în cazul unei chirii obișnuite, proprietarii trebuie să declare venitul la ANAF și să plătească impozit, în cazul refugiaților lucrurile stau cu totul diferit; nu există obligații fiscale și nici de declarare iar sumele obținute astfel pot fi importante.

Decontarea pentru refugiați s-a făcut în felul următor: pentru cazare 50 de lei/zi/persoană, iar pentru mâncare 20 lei/zi/persoană. Pentru a putea obține banii de la stat, persoanele fizice depun – în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, la autoritățile administrației publice locale pe raza cărora se află locuința în care sunt găzduiți cetățenii din Ucraina – o cerere în care se precizează numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele acestora, localitățile din care aceștia declară că provin și intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor; aceasta trebuie însoțită de o declarație pe proprie răspundere care să ateste veridicitatea informațiilor cuprinse în cerere, copia actului de identitate al solicitantului și documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduiți cetățenii din Ucraina. Cererile depuse la autoritățile publice locale se soluționează în luna următoare.

Autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ teritoriale care au primit astfel de cereri întocmesc situații centralizatoare cu numele și prenumele fiecărei persoane fizice solicitante, numărul cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona de conflict, găzduiți, numărul zilelor de găzduire, precum și suma solicitată de fiecare persoană fizică. În termen de trei zile lucrătoare, autoritățile administrației publice locale transmit situațiile centralizatoare, întocmite și certificate pentru realitate, inspectoratului județean pentru situații de urgență/al București-Ilfov, după caz, precum și spre informare instituției prefectului. În termen de zece zile lucrătoare de la primirea situațiilor centralizatoare certificate, inspectoratele județene pentru situații de urgență/al București-Ilfov virează sumele solicitate în contul deschis la unitățile Trezoreriei Statului, la solicitarea autorităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale. În termen de trei zile lucrătoare de la primirea sumelor de la inspectoratele județene, autoritățile administrației publice locale efectuează plata sumelor cuvenite către beneficiari, în numerar sau prin virament bancar, în funcție de opțiunea înscrisă în cerere.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu centralizează datele privind numărul de refugiați ucraineni pentru care au fost decontate sumele de bani. Având în vedere faptul că decontarea de către persoanele fizice se face prin autoritățile locale, nu este clar cât de ferme sunt verificările și nici în ce măsură datele declarate pe proprie răspundere în solicitările pentru plată sunt corelate cu ieșirile din țară ale ucrainenilor sau cu decontările solicitate la alte autorități locale. „Vă comunicăm faptul că la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nu se regăsesc informații cu privire la numărul cetățenilor străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pentru care se decontează cheltuielile cu hrana și cazarea, întrucât acest număr este precizat doar în cererea depusă la autoritățile administrației publice locale de către persoanele fizice care îi găzduiesc pe cetățenii ucrainieni”, a transmis IGSU pentru profit.ro.

Instituțiile publice din Buzău nu au primit bani de la Guvern

De cealaltă parte, Guvernul a acordat bani pentru refugiați și către instituțiile publice centrale sau locale, operatorii economici publici sau privați. Inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov pot încheia contracte de furnizare a serviciilor de cazare cu operatorii economici stabiliți prin hotărârea comitetului județean/al municipiului București, în valoare maximă de 100 lei/zi/persoană sau 230 lei/zi/cameră.

De data aceasta, cele mai mari sume de bani au fost acordate către instituțiile din Constanța (5,7 milioane lei), Brașov (3 milioane lei) și Vâlcea (1,2 milioane lei). 36 de județe au primit bani de la Guvern pentru cazarea refugiaților, iar cinci nu au primit niciun ban. Printre aceste cinci județe se numără și Buzăul, ceea ce înseamnă că instituțiile publice și operatorii economici publici sau privați nu au făcut demersurile necesare pentru a accesa banii de la stat, și pentru că la Buzău au fost foarte multe donații venite din partea persoanelor fizice, dar și din partea operatorilor economici.

Refugiații continuă să intre în România

Refugiații continuă să solicite ajutor din partea statului român. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că până duminică, 14 august, 4.372 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, de duminică și până luni fiind depusă o singură cerere de azil în ţara noastră de către un cetăţean ucrainean. De asemenea, din data de 18 martie 2022 şi până în prezent au fost emise 55.576 permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare, 58 fiind acordate de dumincă până luni.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, refugiaţii ucraineni în România beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. Gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este, la acest moment, de 49,8 la sută. Sâmbătă, 13.597 de cetățeni ucraineni au intrat în România, în creștere cu 9,8 la sută faţă de ziua precedentă, informează Poliția de Frontieră. Începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 12.08.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 1.925.285 cetăţeni ucraineni.

În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, de duminică până luni, în ţara noastră au intrat 61.693 mijloace de transport şi 236.930 de persoane.

Conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, dintre cei 4.287 de ucraineni care s-au angajat după ce au fugit din calea războiului, 1.154 lucrează în industria prelucrătoare, 607 în construcţii, 508 în hoteluri şi restaurante, iar 414 în comerţ. Mai mult de un sfert dintre ucraineni, 1.278, au optat pentru locuri de muncă în municipiul Bucureşti, 428 în judeţul Bistriţa Năsăud, 276 în judeţul Timiş, 241 în judeţul Arad şi 214 în judeţul Maramureş. Ultimele informații despre refugiații ucraineni angajați în Buzău, indicau doar două contracte încheiate pe raza județului.