duminică, 25 octombrie 2020
Acasă Opinii

Opinii

De ce plătim contribuţii la CNAS?

Medicii de familie, reprezentaţi de asociaţiile lor profesionale, refuză să semneze contractul cu autorităţile statului, în cazul de faţă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Nici Ministerul Sănătăţii nu este străin de conflict, deşi joacă rolul de neştiutor. Iar dacă acest refuz va persista, din 1 iulie sistemul medical românesc se va bloca. Cabinetele medicilor de familie funcţionează pe modelul unor afaceri private al căror principal partener este statul, administratorul miliardelor plătite de cetăţeni pentru asigurările de sănătate. Pe lângă medicul care-l conduce, un astfel de  cabinet are angajaţi şi facturi de plătit.

 

Şi managerii au talent?

Dacă ne uităm la istoria recentă a marii industrii, găsim elemente importante pentru strategii ale firmelor de orice dimensiune.

      Este şi cazul companiilor Fiat şi Volkswagen. Acum 40 de ani, Volkswagen încă producea un singur model, care era cunoscut ca Volkswagen pur şi simplu, “maşina poporului”. Era vorba de aşa numita “broască” conoscută cu porecle asemănătoare în toate ţările din lume. Am avut una în familie, din 1962 până în 1982. Eu eram copil şi în amintirile mele devenise deja maşina mamei.  Mărturisesc că era o maşină oarecum robustă şi am ţinut-o 20 de ani! Însă ca autoturism principal pentru o familie, “broasca” devenise deja la începutul anilor ‘70 un model foarte vechi.

Creştere şi descreştere

Miercuri 8.06.2011, Victor Ponta afirma la ora prânzului pe Radio România Actualităţi că, dacă ar fi să rezume tot programul economic al USL în doar două cuvinte, ar spune "agricultură şi energie".

            Într-o carte excepţională "România şi Europa - acumularea decalajelor economice (1500-2010)", scrisă de reputatul profesor universitar Bogdan Murgescu, se demonstrează că adâncirea decalajelor economice între România şi celelalte ţări europene a avut ca principală sursă deciziile neinspirate ale conducătorilor politici.

Dacă la 1500 aproape toate ţările din Europa erau egale din punct de vedere economic, cu trecerea anilor România a rămas din ce în ce mai în urmă.

 

După 20 de ani, cu baroni şi fără bani

Cu o rată de absorbţie de numai 7 la sută în perioada 2007-2010, România este în continuare pe ultimul loc în Europa Centrală şi de Est în privinţa accesării fondurilor europene, potrivit datelor furnizate mass-media luna trecută. Cele mai slabe performanţe sunt înregistrate chiar la capitolele care beneficiază de cele mai mari sume, respectiv transporturi şi mediu. După mai mult de patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană, colacul de salvare pentru dezvoltarea şi modernizarea României, numit bani europeni, se dovedeşte a fi un mit

Nunta şi politica

Evenimentul monden, dar şi politic al momentului îl constituie nunta deputatului PSD Adrian Mocanu şi a Robertei, fiica omului de afaceri Gheorghe Doloiu.

            Lăsând la o parte picanteriile legate de fastul acestui eveniment şi de invitaţii care şi-au confirmat prezenţa, mult mediatizata nuntă poate avea şi implicaţii politice importante.

Exact în această perioadă se pun în discuţie candidaturile comune ale USL la Primăria Municipiului şi preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău. Dacă ar fi să ne luăm după cele convenite de PNL şi PSD la nivel central, Uniunea Social- Liberală ar trebui să îi aibe ca şi candidaţi pe Constantin Boşcodeală (PSD), respectiv Cristinel Bîgiu (PNL).

Explozie sau implozie

      În ultimele zile, s-a dezbătut fervent problema castravetelui. Biata legumă, banală compoziţie a unei salate, se individualizează acum de „tagma” sa, de celelalte legume. Cu morga specifică dezbaterilor serioase, este evaluată economic, politic, genetic etc. Tonurile sunt serioase şi imperative. Situaţia europeană, dar şi românească, a castravetelui, devine confuză. Uneori este prezentat ca un monstru, capabil să ucidă fără milă milioane de inşi, asemenea ciumei; alteori este compătimit şi „victimizat”, pentru a salva imaginea bietei legume, „surprinsă” de nesaţul verbal al contemporanilor.

Am încredere în băncile din România

Am o experienţă de peste 11 ani în sistemul bancar românesc pe care l-am slujit cu credinţă şi rezultate foarte bune.

Cunosc acest sistem din interiorul său şi pot afirma cu certitudine că nu mai suntem în situaţia anilor ‘90 când mai multe bănci au falimentat.

Normele BNR privind prudenţialitatea s-au înăsprit, clienţii au devenit tot mai disciplinaţi, concentrarea capitalului bancar s-a făcut prin cumpărarea băncilor cu capital autohton de către mari institutii de credit din Europa. Aşadar, cu toate că restanţele cresc datorită scăderii veniturilor populaţiei, dar şi a dificultăţilor cu care se confruntă agenţii economici, climatul bancar românesc este unul sănătos şi riscul falimentului este minim.

Unii analişti au considerat că dacă nişte bănci (ATE, RBS, Volksbank etc) sunt scoase la vânzare, există pericolul ca acestea să falimenteze. Nimic mai neadevărat.

Taxarea inversă – un cuţit cu două tăişuri

        Evaziunea fiscală în domeniul TVA–ului are un impact destul de mare asupra veniturilor fiscale ale României. Prin combaterea evaziunii fiscale pierderile bugetare cu implicaţii la nivelul social şi economic vor fi limitate. Conform angajamentelor asumate de România, s-a obţinut derogarea pentru taxarea inversă pentru livrarea de cereale şi plante tehnice pe o perioadă de doi ani. Măsura va fi aplicată începând cu data de 01.06.2011 până la data de 31.03.2013 inclusiv.

Pistele pentru biciclişti, moftul “europenilor” sau viitor?

Acum câţiva ani, când am văzut tendinţa de a face piste pentru biciclişti mai peste tot în Europa, am apreciat-o, dar mi s-au părut utile doar pentru plimbări în week-end. Un fel de moft.

Mi-am schimbat total ideea în 2007, când am participat la un târg la Munchen. Pentru a deplasa participanţii între două pavilioane, distanţa fiind prea mare pentru a fi parcursă pe jos, soluţia găsită a fost una genială. Au fost folosite taxiuri biciclete, care mergeau gratuit cu câte doi pasageri, având o mică prelată. A şi nins, dar ne-am descurcat foarte bine.

Modelul economic USL – un model fără nici o viziune

Am rămas surprins neplăcut să constat, după parcurgerea celor 20 de pagini ale modelului economic USL lansat de curând, că aşa zisa "viziune" economică care ar trebui să ne salveze din 2012 încolo, este doar o înşiruire de măsuri şi declaraţii.

Cu lozinci de genul "mai multă economie, mai puţină birocraţie" sau "USL – locuri de muncă, locuri de muncă, locuri de muncă", nu cred că se va face saltul economic aşteptat.

Echipa care a propus acest program al USL pentru câştigarea alegerilor din 2012, cred că a fost formată din oameni care nu au nicio legătură cu fenomenul economic.

Cetăţeni şi politicieni

Noi, politicienii, dar mai ales parlamentarii, facem ce spun românii sau facem ce vrem noi? Înţelegem oare ce înseamnă suveranitatea cetăţenilor sau, după preferinţe, pentru unii referendumul e doar un act consultativ, iar pentru alţii e însăşi decizia poporului? Constituţia României prevede a doua variantă, a suveranităţii naţionale ce  „aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum” (art.2 (1)).

Primari până la pensie

În viitorul nu foarte îndepărtat, România va fi plină de pensionari proveniţi din rândurile primarilor de diferite culori politice. Noile modificări ale legii electorale adoptate ieri de Parlamentul României permit rămânerea în funcţie a multor primari până la pensie sau până la eventuala lor reorientare voită către alte activităţi.

După cum deja probabil cunoaşteţi, în bătălia electorală pentru funcţia de primar în alegerile locale din 2012 va ieşi câştigător candidatul  care va obţine în primul tur cel mai mare număr de voturi, fără a se mai organiza un al doilea tur de scrutin, în cazul în care acesta nu va obţine 50 la sută din sufragii.

Din experienţa electorală anterioară, cea mai recentă fiind în 2008, rezultă în mod clar că primarii în funcţie au prima şansă în bătălia cu contracandidaţii lor.

Contemporani cu Incitatus?

În ultimul timp, a  fost mediatizată intens soarta tristă a unor exemplare cabaline, tratate cu bestialitate de barbarii contemporani. Ba mai mult, aşa cum spunea un comentator de-al nostru - care ţinea să-şi expună public stângăcia limbajului, spre hazul telespectatorilor care priveau întâmplarea dramatică -, caii „nu au fost trataţi omeneşte”.

Maşini şi utilaje agricole pentru o agricultură modernă

           În perioada 26 – 30.05.2011, în locaţia DN 2 Bucureşti – Urziceni Km 25 Jud Ilfov, a avut loc Expoziţia Internaţională de Agricultură şi Utilaje Agricole, a 8–a ediţie a Rom Agro Tec. Am convingerea că această ediţie a expoziţiei Rom Agro Tec a venit cu noi speranţe pentru fermierii români, şi reformele de tot felul din jurul nostru ne fac să ne întărim, să continuăm bătălia şi să depăşim marea criză.

Uniunea Social Liberală -Viziunea economică-

Uniunea Social Liberală are ca obiectiv creşterea veniturilor bugetare de la 32 la sută la 38 la sută. Economiştii consideră că pe parcursul unui ciclu întreg de guvernare, veniturile bugetare ar putea creşte în medie cu 1,5 la sută din PIB-ul anual, adică de la 32 la sută la 38 la sută, dacă se îndeplinesc două condiţii: să se reducă evaziunea fiscală pe TVA şi accize (care reprezintă cca. 10 la sută din PIB-ul anual al ţării noastre) şi să crească semnificativ rata ocupării (de la 57 la sută, cât este în prezent, la 65 la sută, media europeană fiind de 66 la sută, iar obiectivul Strategiei Europa 2020 fiind 75 la sută).

Atenţie, zona industrială!

Are zona industrială Buzău atenţia care este necesară? După cum se ştie, Buzăul are o zonă industrială destul de mare, creată în anii ’60-’70. De-a lungul timpului, această zonă a oraşului a tot crescut, apoi a avut un declin şi iar, recent, o nouă dezvoltare, în mod special între anii 2000 şi 2008.

Industriile din zonă au o contribuţie mare la bugetele local si de stat, totuşi s-ar putea face mai mult pentru a o dezvolta în mod modern. Nu este vorba numai de străzi “plombate” şi de faptul că intersecţia de la Smeeni (lângă rondul Lukoil) este foarte periculoasă, mai ales după ora 15.00, este vorba că se simte nevoia unui plan strategic pentru zona industrială. Vorbim de urbanism şi de cum se poate diminua traficul în oraş, de poluare, de lipsa de parcări.

Ar fi necesare unul sau mai multe sedii de bancă, sunt şi aşa destul de multe pe Unirii.

Despre şcoală, la Buzău

Zilele trecute m-am întâlnit cu domnul inginer Viorel Buharu, directorul general al SC Contactoare SA, care este iniţiatorul înfiinţării la Buzău a unei filiale a Universităţii Tehnice (de stat) din Cluj-Napoca, respectiv a Facultăţii de Ingineria Materialelor şi a Mediului - secţia de ingineri, cursuri la zi. Dumnealui, nota bene, vrea să creeze un grup de firme industriale buzoiene care să sprijine activ, inclusiv prin burse, această iniţiativă menită să creeze ingineri buni pentru industria şi serviciile din judeţul nostru.

Lacrimi şi politică

De obicei plângem când avem o bucurie mare sau la durere. În ochii cui vedem cel mai frecvent lacrimi? În ochii copiilor. Cei mici plâng atunci când îi doare ceva, când îi supără ceva, când sunt bolnavi, dar mai ales atunci când vor să obţină ceva. Mulţi am trăit momentele când am făcut ce-au vrut sau le-am dat ce şi-au dorit copiilor noştri, pentru că lacrimile lor sunt un argument în faţa căruia era greu să rezişti.   N-am ştiut că în politică poţi obţine ceva prin lacrimi. N-am crezut că lacrimile din ochii unui politician pot aduce un capital important de simpatie, de empatie, şi mai ales că pot aduce voturi şi chiar victoria.

Democraţia internă

     Fără vreo intruziune internă mai aplicată decât a unui cetăţean care urmăreşte în mod activ ceea ce se întâmplă pe scena politică românească - deoarece am aşteptări, idei, atitudini, temeri, speranţe pentru prezentul nostru şi pentru viitorul copiilor noştri - convenţia P.D.L. m-a preocupat. Interesul a constat, mai cu seamă, în urmărirea respectării regulilor democratice. Decizia internă aparţine membrilor, iar cu aceasta se vor prezenta în faţa electoratului în 2012.

Kali Yuga, sfârşitul valorii

"Pofta trupească va fi promovată, iar relaţiile sexuale vor deveni principala cerinţă a vieţii. Ignoranţa va ieşi la suprafaţă. Zgârcenia şi conflictele vor creşte tot mai mult. Vor face jurăminte pe care le vor încălca în scurt timp. Tot mai multă lume va fi dependentă de droguri.

Adevărata valoare nu va mai fi respectată. Populaţia va emigra în masă pentru a-şi asigura sursele de subzistenţă.

Conducătorii vor majora taxele în mod nejustificat. Ei nu vor mai considera de datoria lor să promoveze valorile spirituale. Vor deveni un pericol pentru întreaga lume"

 

De ce românii plătesc cel mai scump gaz?

     Conform negocierilor purtate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, autorităţile române sunt obligate să liberalizeze piaţa internă.

      Preţurile la gaze vor fi liberalizate în etape, în cazul companiilor şi regiilor, până în 2013, iar până în 2015 în cazul populaţiei, a declarat Jeffrey Franks.

 

 

Comasarea terenurilor agricole

      Mult discutatul subiect privind comasarea terenurilor agricole din România este din ce în ce mai prezent în viaţa noastră, a fermierilor.

      Legea privind penalităţile care se vor aplica în cazul nelucrării terenurilor agricole elaborate de Ministerul Agriculturii va intra în vigoare în acest an. Cu toate că este mult dezbătută şi ideea că legea nu va fi aprobată din cauza impactului social asupra alegerior legislative din 2012, avem certitudinea că această lege ar aduce multe îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea agriculturii din România şi, în completare, ar avea şi măsuri care să ajute la comasarea  terenurilor.

Eşec de…succes

Înfrângerea echipei Vasile Blaga în faţa echipei prezidenţiale a lui Emil Boc poate fi un viitor succes pentru Cezar Preda.
 Cezar Preda a arătat şi de această dată că este un luptător până la capăt, chiar dacă ştia că echipa în care a intrat va pierde. A intrat în această bătălie, pentru că era convins de justeţea convingerilor sale şi ale echipei.
Îl cunosc pe Cezar Preda de aproape 38 de ani, de când eram amândoi clasa a IX a la liceul B.P. Haşdeu şi ne-am regăsit colegi ingineri, la "Metalurgica" Buzău, după terminarea facultăţii.

Sminteala puterii

Am în minte acum un articol semnat de Andrei Pleşu, pe care l-am citit în urmă cu câteva săptămâni, dar care mi-e încă proaspăt în memorie. Scria domnul Pleşu despre un lider al opoziţiei că „pe româneşte, s-a cam smintit”. Ce m-a impresionat este precizarea adusă în continuare de autor: „de regulă, personajele publice se smintesc de prea mult succes”. În politică, succesul se traduce prin putere, aşa că mă gândesc că unele chestiuni în politică şi administraţie n-au decât o singură „logică”: sminteala puterii.

Un preşedinte şi doi senatori

USL se pregăteşte pentru alegerile locale din 2012. Dacă pentru Primăria Buzău situaţia este clară, pentru candidatura la preşedinţia Consiliului Judeţean se duce o luptă surdă, dar acerbă.
Fiind o alianţă de trei partide, PSD, PNL şi PC, Uniunea Social Liberală trebuie să aleagă din rândurile sale cei mai buni sau cei mai susţinuţi candidaţi pentru fotoliile de primar al municipiului şi de preşedinte al Consiliului Judeţean.
Pentru Primăria Municipiului Buzău s-ar părea că există un candidat sigur pentru USL, anume actualul edil Constantin Boşcodeală. Acesta ar urma să candideze pentru obţinerea celui de-al cincilea mandat şi nu are niciun alt candidat de aceeaşi talie în interiorul alianţei.

De altfel, acesta este şi preşedintele organizaţiei judeţene PSD şi acest partid ar urma să desemneze candidatul pentru Primăria Buzău, conform înţelegerii cu PNL şi PC.

 

Educaţia, între reformă şi deranj

Educaţia este, fără îndoială, unul dintre domeniile cele mai importante dintr-un stat. Fiecare dintre noi suntem produsul acestui sistem. Toate celelalte domenii de activitate sunt beneficiare ale nivelului de performanţă din învăţământ. Declarativ, educaţia a fost considerată permanent prioritate naţională. De la declaraţii la realităţi, însă, distanţele sunt enorme.
Sunt ani buni de când acest sistem vital pentru orice naţiune este supus uneori unor fardări cu pretenţii de cochetărie, alteori unor ajustări severe, intervenţii ce nu ating decât forma chestiunii. Pretenţia de reformă se stinge într-un rezultat mediocru, ce poate fi numit doar deranj.

Datoria externă a României, în continuă creştere…

În 1981, România se pregătea să ramburseze anticipat întreaga datorie externă evaluată la aproximativ 15 miliarde de dolari. Puţini ştiu că la sfârşitul anilor '80, România intrase parţial în încetare de plăţi, iar conturile în valută îi fuseseră blocate. A fost nevoie de un împrumut de la FMI de 1,5 miliarde de dolari (o sumă mare pentru acele timpuri) pentru rezolvarea situaţiei. În România, 30 de ani mai târziu, se discută din nou despre datoria externă, care a ajuns la apoximativ 90 de miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale. În patru ani, datoria externă (publică şi privată) s-a triplat de la 30 de miliarde de euro în 2006, la aproape 90 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari) în luna mai 2010, suma reprezentand peste 70% din PIB-ul ţării noastre.

 

Mâncarea de bame si turismul enogastronomic …aceste necunoscute

Am vorbit deja despre agricultura si, legat de acest domeniu, ma voi referi la sectorul agroalimentar, care creeaza cererea interna si poate lansa cererea externa a produselor românesti. De exemplu, în loc sa exporti  porumb, faci export cu malai biologic sau cu produse traditionale românesti. Însa, daca aceste produse nu sunt cunoscute, nu au nicio sansa sa aiba succes.
Un instrument foarte important de promovare a acestor produse, mai mult decât marketingul sau târgurile, îl reprezinta restaurantele, iar altul este promovarea “din vorba în vorba”. Daca nici strainii care sunt în România nu stiu nimic de bucataria traditionala româneasca, poate ca vina nu este a lor.

Subvenţia şi sărăcia

Din 1990 încoace, fiecare partid aflat la guvernare a încercat să rămână la putere dând tot felul de ajutoare sociale, astfel încât în acest moment peste jumătate din populaţia României este dependentă de acestea. Aceste acţiuni de aparentă îmbunătăţire a vieţii oamenilor nu au dus, în peste 20 de ani, la eradicarea sărăciei, ci la adâncirea ei.

De multe ori, aceste suplimente băneşti au încurajat nemunca dar, cel mai grav, au încurajat lipsa de gândire şi de acţiune atât a guvernanţilor cât şi a guvernaţilor.

Votul, între „emoţie” şi „calcul rece”

 

Votul liber reprezintă pentru cetăţeni o formă de exprimare a deciziei lor, individuală sau colectivă. Alegerile electorale sunt momentele în care cetăţenii au ei înşişi puterea de decizie. Întrebarea pe care o ridic acum este „spre binele cui votăm?” Sunt alte zeci de întrebări, analize şi strategii pe care un alegător le poate avea în vedere pentru „a alege bine”. Unii dezbat mult, se consultă, se documentează până se hotărăsc asupra candidatului pe care săăăă-l aleagă. Am spune că aceştia vor alege raţional. Pentru alţii decizia e mai simplă: „îl votez pe X, pentru că îmi place”. Considerente afective, nu? Da, cu siguranţă, dar votul emoţional nu înseamnă neapărat comoditate, dezinteres sau superficialitate. Un vot emoţional poate avea puternice semnificaţii care ţin de atitudine şi valori. Liderul X „place” pentru că are imaginea unui conducător puternic, ferm, care ştie ce face.

error: Content is protected !!