În primul an de după Revoluție, în România aveam un divorț la fiecare 6 căsătorii încheiate. În 2019 raportul scăzuse la 4, apoi în pandemie am avut un divorț la 3,5 căsătorii, iar în 2022 raportul dintre divorțuri și căsătorii a urcat la 5,1, potrivit datelor publicate în aceste zile de Institutul Național de Statistică.
Printre motivele invocate la divorț găsim păcate atât ale Ei cât și ale Lui, depinde de cine depune plângerea. Ea îi reproșează Lui infidelitatea conjugală, alcoolismul, violența și „alte motive”. Acestea din urmă ascund de cele mai multe ori aceleași acuzații, dar fără să fie exprimate direct, din discreție.
Înainte vreme, divorțul se numea „carte de despărțire”. Motivele pentru care un cuplu divorța nu erau foarte diferite acum câteva sute de ani față de cele invocate azi, doar că se numeau altfel. Violența fizică se numea „traiul rău”. Adulterul era și el pricină de jalbă, adică de introducere a cererii de divorț. La fel și alcoolismul bărbatului.
La Buzău, vârsta medie a femeilor care divorțează depășește 42 de ani, în timp ce bărbații aproape ating 50 de ani până să ajungă la divorț. Statisticile arată că, în județul Buzău, în mediul rural căsniciile durează mai mult decât cele din mediul urban. Concret, la țară o căsnicie durează, în medie, 18 ani, în timp ce la oraș, după 16,8 ani partenerii aleg să meargă pe drumuri separate.
În anul 2022, la nivelul județului au fost înregistrate 367 de divorțuri, cele mai multe fiind în mediul urban. Prin urmare, 189 de divorțuri au fost înregistrate în mediul urban, în timp ce la sate numărul a fost de 178. Rata de divorțialitate (divorțuri la 1.000 de locuitori) este în Buzău de 0,82.
În medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă la grupa de vârstă 40-44 ani, atât în cazul bărbaților (18,4 la sută dintre divorţuri), cât şi în cazul femeilor (17,5 la sută dintre divorţuri), urmată, în cazul bărbaţilor, de grupa de vârstă 45-49 ani (17,5 la sută dintre divorţuri) şi în cazul femeilor, de grupa de vârstă 30-34 ani (17,3 la sută dintre divorţuri).
Numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,3 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă.
Începând cu vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat crește semnificativ față de cel al femeilor: de 1,4 ori la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,6 ori la grupa de vârstă 55-59 ani şi de 1,9 ori la grupa de vârstă 60 ani şi peste. Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 44,3 ani pentru bărbaţi şi de 40,7 ani pentru femei. Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (34,4 ani pentru bărbaţi şi 31,4 ani pentru femei) se poate observa în cazul cuplurilor care au divorţat că secvenţa de viaţă maritală durează, în medie, 9,9 ani pentru bărbaţi, respectiv 9,3 ani pentru femei.
Divorţurile s-au pronunţat, în 43,5 la sută dintre cazuri, din vina ambilor soţi, în 10,2 la sută din cazuri din vina soţului, în 3,8 la sută dintre cazuri din vina soţiei şi 42,5 la sută din alte cauze.
În 11 judeţe numărul divorţurilor a fost mai mare în mediul rural: Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Vaslui şi Vrancea; în toate celelalte judeţe numărul de divorţuri a fost mai mare în mediul urban decât în cel rural. În două judeţe s-au înregistrat peste 1.000 cazuri de divorţ, respectiv în judeţele Constanţa și Argeș; în Municipiul Bucureşti s-au înregistrat 2.016 cazuri de divorţ, reprezentând 8,7 la sută din numărul total de divorţuri înregistrat la nivel naţional. Cel mai mic număr de divorţuri s-a înregistrat în judeţele Caraș-Severin (164 divorţuri) şi Covasna (198 divorţuri).
Cea mai mare rată a divorţialităţii s-a înregistrat în judeţul Argeș (1,68 divorţuri la 1.000 locuitori), iar cea mai mică rată de divorţialitate s-a înregistrat în județul Caraș-Severin (0,54 divorțuri la 1.000 locuitori).
Comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în anul 2021 (ultimul an pentru care sunt date disponibile la nivel european), România, cu o rată a divorțurilor de 1,4 la mie, s-a situat sub media europeană (1,7 la mie). Cele mai mici rate de divorţialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,6 la mie) și Slovenia (1,1 la mie), iar cele mai mari rate de divorţialitate s-au înregistrat în Lituania (2,8 la mie), Letonia (2,5 la mie) și Suedia (2,3 la mie).
