sâmbătă, 06 iunie 2020

Cârnaţii de Pleşcoi pe cale să devină brand european

*De la drumul cu traista către vest,  produsul tradiţional din Berca va pătrunde în supermarketurile din Italia şi Franţa

*De la drumul cu traista către vest,  produsul tradiţional din Berca va pătrunde în supermarketurile din Italia şi Franţa

         Cârnaţii pe care, pe vremea lui Ceauşescu, gospodarii din satele Pleşcoi şi Urlători ( în prezent Valea Nucului-n.r.) îi făceau noaptea şi îi vindeau pe ascuns , de teamă că vor ajunge în puşcărie, au mari şanse să ajungă pe mesele celor mai pretenţioşi consumatori din statele Uniunii Europene.

         Dacă pentru fosta Capitală Culturală Europeană, Sibiu, salamul care îi poartă numele este o specialitate  culinară  acceptată de standardele impuse de  UE, dar este produsă şi în alte zone, producătorii de Cârnaţi de Pleşcoi din judeţul nostru trebuie să se pună de acord asupra protejării indicaţiei geografice, astfel încât acest produs tradiţional să nu fie fabricat şi în alte locuri. Primii paşi pentru a obţine o astfel de protecţie aparţine Grupului Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi (APCP), prin depunerea unei documentaţii la Ministerul Agiculturii. Potrivit datelor furnizate de vicepreşedintele APCP, Traian Papuc, din asociaţie fac parte societăţile comerciale Tri 94 Prod Com SRL ( Casa Papuc), Comsoradi SRL, Soradi Danalex SRL şi Danalex Com  97 SRL. Inginer horticultor de profesie, dar născut şi crescut în Patria Cârnaţilor de Pleşcoi, Traian Papuc a început propria afacere în acest domeniu în 1994, după ce muncise la IAS –urile Murfatlar şi Săhăteni. “Tata, Mitică Papuc, îşi deschisese în ’90 o carmangerie mică, era autorizat şi avea totul în regulă după cerinţele legii de la acel moment, pentru că a făcut puşcărie pe vremea comunismului din cauză că a produs Cârnaţi de Pleşcoi. Era o vreme când la două case din satele Urlători şi Pleşcoi se făceau cârnaţi şi oamenii erau închişi pentru că se considera că fac speculă. Au fost închişi pentru că făceau cârnaţi şi Socrate Protopopescu, Vasile Călin, Costică Papuc, Caloian Rădună, Mărculescu Constantin, Mărculescu Iordache, Nicu Holeleu şi alţii, aşa că din ’71 şi până în ’90 nu mai făcea nimeni cârnaţi de teamă. După ’89, oamenii au avut din nou curaj. Eu am început în ’94 după ce am renunţat la profesie şi am început la carmangeria de acasă. În ’95 am făcut unitatea din Pleşcoi, după normele de la acel moment, apoi am continuat investiţia, cu celule clasice, pentru că fac un produs la care se lucrează doar manual. Afumarea se face pe lemn de fag, pentru că ţin la tradiţie, “ povesteşte cu mândrie Traian Papuc. În privinţa vânzărilor, producătorul din Pleşcoi susţine că dacă în 2006-2007 nu făcea faţă comenzilor, fiind nevoit să facă o mărire a capacităţii de producţie, ajungând la  700-800 kg/zi, în 2008-2009, odată cu venirea crizei. În prezent nu mai produce decât 250-300 kg/zi, un motiv fiind preţul ridicat al produsului, din cauza respectării tehnologiei şi realizării produsului “ numai din carne”. Pentru desfacere, producătorul colaborează cu o firmă de distribuţie care livrează Cârnaţi de Pleşcoi inclusiv unor restaurante renumite (La Mama, La Carul cu Bere, Cocoşatul, etc.), preţurile de en-gros oscilând între 18,5-38 lei/kg (fără TVA), în funcţie de specialitate,  dar are şi două magazine proprii de desfacere în Buzău, pe str. Grigore Alexandrescu, magazinul fostul Tăbăcari, şi pe Unirii, lângă fostul magazin Cuptorul de Aur

Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi, marcă înregistrată

         Puţină lume ştie, că tot de la Casa Papuc, şi-a luat “materia primă” sculptorul Adrian Ilfoveanu pentru trupul Evei din Cârnaţi de Pleşcoi, lucrare expusă la Muzeul Ţăranului Român, în timp ce cu filmul de susţinere a produselor tradiţionale intitulat “ Eva s-a născut la PLeşcoi”, în 2007, regizorul Gheorghe Moisescu a obţinut “Special Award for Creativity” la Gala premiilor pentru Relaţii Publice în România. În ce priveşte impactul acestor acţiuni pe Internet, numărul rezultatelor căutării pe Google având cuvinte-cheie combinaţia ”Pleşcoi şi sculptură” a fost, în momentul de maximă mediatizare, de 77.100, iar filmul documentar realizat îşi continuă şi azi cariera pe Youtube. De altfel, o căutare cu definiţia “carnaţi de plescoi” pe Google are nu mai puţin de 33.200 de rezultate, de le un site www.plescoi.ro şi până la definiţia pe enciclopedia digitală http://ro.wikipedia.

         Tot pentru popularizarea acestui produs, la Berca a fost organizat, începând din 2008, Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi, eveniment pentru care iniţiatorii au depus o cerere de înregistrare la OSIM. Astfel, potrivit datelor furnizate de Simona Tănase, administrator al SC FIM TUR SRL – Casa Matei – sărbătoarea va putea să aducă pe plan local mai mulţi turişti. “ A promova o tradiţie locală înseamnă costuri mari, dar este ceva de suflet.” De asemenea, Carnaţii de Pleşcoi îşi datorează notorietatea unor evenimente precum mişcarea românescă Slow Food "Revoluţia Pleşcoi", initiativa a Asociaţiei "Clubul Presa de Vin" care îşi propune să contribuie la păstrarea şi valorificarea gastronomiei şi civilizaţiei tradiţionale – "moştenire a României profunde, parte integrantă a brandului de ţară". La rândul său, primarul Valeriu Marcu susţine că fie printr-o finanţare Europeană, fie din fonduri proprii, va susţine înfiinţarea unui centru de informare turistică, astfel încât vizitatorii să poata afla inclusiv cum pot ajunge la producătorii de Cârnaţi de Pleşcoi. “ Am constatat că în fiecare weekend, în jur de 2.000 de autoturisme traversează comuna şi vizitează Vulcanii Noroioşi, Mănăstirea Răteşti şi Mănăstirea Mihail şi Gavril iar mulţi dintre oameni întreabă inclusiv de unde pot lua Cârnaţi de Pleşcoi. Oricum, această activitate aduce comunei noastre un suflu nou pe plan economic şi oamenii trebuie susţinuţi.”

Supermarketurile, “punte” către Europa     

         Un alt producător ale cărui specialităţi de cârnaţi, babic, pastramă de oaie şi ghiuden de Pleşcoi ajung în prezent pe mesele buzoienilor dar şi ale consumatorilor din ţară este fostul director al Schelei Berca, Ion Ghiţă.

         Iniţial, în 2005, fostul petrolist şi-a început o afacere în panificaţie, apoi în 2007 a început documentaţia pentru a obţine o finanţare europeană pentru a pune pe picioare o fabrică de preparate tradiţionale din carne. În final, fabrica Valmar, dată în folosinţă în decembrie 2010, după o investiţie totală de 1.300.000 euro, are o capacitate de 2.500 kg de preparate de carne/zi. Totodată, pentru distribuţie administratorul VALMAR a încercat să colaboreze cu reţeaua HORECA, fără o reuşită, lucru care l-a făcut să se reorienteze către supermarketuri. “Am început cu restaurantele de lux din marile oraşe, cum ar fi Bucureşti, Ploieşti, Constanţa şi cele de pe Valea Prahovei, şi nu direct pe piaţă, pentru că este vorba de un produs premium, ce se adresează unui anumit segment de populaţie care îşi permite să plătească un preţ mai mare (28-30 lei/kg- preţ mediu),  pentru un produs sută la sută natural. Am reuşit apoi să-I convingem de calitatea produselor pe directorii de vânzări de la supermarketuri. Primii au fost cei de la CORA, la care am discutat să vindem sub marca lor şi am început cu 500 kg de livrat lunar. Mai livrăm la METRO 5.000 kg/lună. La început duceam produsele la magazinele din oraşele din jur, iar acum direct pe platforma logistică de unde sunt distribuite în toată ţara. Simultan cu METRO am obţinut şi la REAL, 3.000 kg/lună. La,  CARRFOUR   livrăm 5.000 kg/lună, la Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Craiova, Piteşti şI Bacău, ”  ne-a declarat admimistratorul VALMAR, Ion Ghiţă, precizând că în curând va discuta şi cu reprezentanţii supermarketurilor KAUFLAND şi MEGA IMAGE pentru a le furniza produsele tradiţionale specifice zonei.

              În privinţa posibilităţii de a trece la comerţ intracomunitar către statele europene, producătorul din Berca spune că o soluţie ar fi colaborarea cu societatea MIAG, care i-ar putea intermedia legătura cu lanţurile de magazine METRO din Italia şi Franţa.

         La rândul său, primarul Valeriu Marcu susţine că o formă de comerţ a Cârnaţilor de Pleşcoi există şi acum, mulţi dintre buzoienii aflaţi la muncă peste graniţă plecând afară cu 2-3 kg de produse tradiţionale în bagaje, fie pentru consum propriu, fie pentru a servi şefii sau prietenii, cu produsul care a adus faimă satului cu acelaşi nume şi, implicit, comunei Berca.

Articolul precedentParty Summer Pub 27.08
Articolul următorConcursurile Opinia
loading...
error: Content is protected !!