Biserica Ortodoxă prăznuiește astăzi „Duminica Înfricoşatei Judecăţi” sau „Duminica lăsatului sec de carne” și este a treia duminică a Triodului. Este duminica următoare după Duminica Fiului Risipitor şi înainte de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Aceasta este cea de-a treia săptămână a perioadei pregătitoare a Postului Mare din Biserica Ortodoxă. În mod tradițional astăzi este Lăsata Secului pentru începutul Postului Paștelui, cel mai aspru şi cel mai lung, dintre cele patru posturi de durată de peste an. Postul Sfintelor Paşti durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Lăsata Secului, fiind ultima zi înaintea unei lungi perioade de privaţiuni asumate, reprezintă un prilej de sărbătoare.
Această duminică mai este numită şi Duminica lăsatului sec de carne, deoarece în mod tradiţional, este ultima zi în care se mănâncă produse din carne înainte de Sfintele Paşti. În săptămâna care urmează, creştinii ortodocşi se abţin de la a consuma carne, dar încă mai mănâncă produse lactate şi ouă.
În Muntenia, de lăsata secului, tradiția este ca cei mici să meargă la cei mari, adică copiii la părinţi, finii la naşi şi aduc câte un plocon, se sărută mâna gazdei şi se cere iertare, pentru a intra împăcaţi cu toată lumea în Postul Mare.
lăsata secului este o sărbătoare marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte. Duminică, toată familia se așează la masă fiind ultima zi până la Paște în care se va mai putea mânca „de dulce”.
În județul Buzău, localnicii din Smeeni păstrează de lăsatul secului un obicei străvechi, numit Dihorniţa. În fiecare an, înainte de intrarea în Postul Mare al Paştelui, pe uliţele satului din Bărăganul buzoian, tinerii aprind focul pentru a alunga gerul iernii şi spiritele rele, marcând trecerea de la iarnă la primăvară.
Conform Calendarului Ortodox, Lăsatul Secului este situat între solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, având astfel și rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului.
Postul sfintelor Paști , fiind cel mai lung şi cel mai aspru dintre posturile rânduite de Biserica Ortodoxă, renunţarea la mâncarea „de dulce” se face treptat, astfel că în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (anul acesta la 27 februarie) se lasă sec de carne, iar în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (anul acesta la 6 martie) se lasă sec de brânză. Săptămâna dintre cele două duminici este cunoscută şi ca Săptămâna Albă sau a Brânzei (anul acesta în perioada 27 februarie – 6 martie), este una pregătitoare, în care se pot consuma produse lactate, ouă şi peşte, iar miercurea şi vinerea este dezlegare la brânză, lapte, ouă şi peşte.
În acest an, Postul Paștelui la ortodocși va începe pe 7 martie și se încheie pe 23 aprilie, potrivit calendarului ortodox. Acest post constă în reținerea de la anumite alimente și băuturi în scop religios. În plus, credincioșii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele.
