5 iunie, 2023. Volksparkstadion geme sub greutatea celor peste 55.000 de inși veniți să vadă returul dintre Hamburg și Stuttgart, două echipe care luptă pentru un loc în Bundesliga. În tur, șvabii s-au impus clar, 3 la 0, așa că speranțele mulțimii sunt destul de palide. Oamenii au venit doar ca să-și ia rămas bun de la un sezon care, deși e pe cale să se sfârșească prost, a fost unul frumos. Ca un roller-coaster emoțional, dar totuși frumos. Chiar înainte de barajul cu Stuttgart, în ultima rundă din „Zweite”, favorita lor a fost, pentru câteva minute promovată în 
Bundesliga. Oamenii intraseră deja pe teren, pentru a se bucura împreună, sau pentru a lua acasă, ca suvenir, o bucată de gazon. Numai că rivala de la distanță, Heidenheim, câștigase meciul în minutul 98. Rezultatul o ducea pe HSV la baraj. Pentru că ăsta e fotbalul: nu întotdeauna eroul poveștii se căsătorește cu prințesa, urcă pe tron și duce o viață tihnită până la adânci bătrâneți.
Revenind la meciul de pe 5 iunie: într-un Volkspark-stadium „ausverkauften” (cu casa închisă) 55.000 de suflete speră cam o repriză, după care vin golurile oaspeților. Trei la număr. Nici nu mai contează cine a înscris. Ce a urmat însă poate fi considerat la fel de frumos ca o promovare. Miile de inși au rămas zeci de minute pe stadion, aplaudându-și la unison favoriții. S-a cântat, ce-i drept, cu nodul în gât, dar s-a cântat din toți rărunchii. Mai ceva decât la un succes. La fel cum se întâmplase și în 2018, atunci când HSV, cândva regină a Europei, retrograda din Bundesliga după 54 de ani și 260 de zile de prezență continuă pe prima scenă.
Da, uneori, legendele nu sunt scrise mereu de campioni, după lupte homerice. Din când în când, reflectoarele se mută pe unele personaje așa-zis secundare, care oferă un spectacol cel puțin la fel de savuros. Pe 5 iunie, au fost suporterii celor de la Hamburg, oameni dintr-un oraș-port, care, măcar în zilele de meci, trăiesc necondiționat, pe banii lor, pentru o echipă din liga secundă.
Cam în aceleași zile s-a jucat și barajul dintre Gloria și UTA. Aceeași miză, promovarea, sau retrogradarea din primul eșalon. Evident, e singurul reper care aseamănă, cumva, cele două baraje. O tangentă, mai degrabă. Pentru că, la meciul tur, cel din Crâng, oamenii au început să părăsească în valuri stadionul, cu mai bine de 10 minute înainte de final.
