Actualitate
Calendarul zilei – 30 iulie

Creștinii ortodocși marchează Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului și îi pomenesc pe Sfântul Valentin, pe Sfinții Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenetos și Andronic și pe Sfânta Muceniță Iulita din Cezareea, iar credincioșii romano-catolici o pomenesc pe Sfânta Martina.
- 1817 – S-a născut arhitectul român Alexandru Orăscu, socotit unul dintre creatorii şcolii româneşti de arhitectură. (m. 16 dec. 1894)
- 1866 – A fost promulgată Legea electorală pe baze cenzitare. Potrivit acesteia, corpul electoral era împărţit în patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat; vârsta minimă a alegătorilor era fixată la 21 de ani.
- 1894 – S-a născut Alexandru Osvald Teodoreanu (pseud. Păstorel), prozator, poet, eseist şi traducător. (m. 15
mart. 1964). Scriitorul Alexandru Osvald Teodoreanu, cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, s-a născut la Dorohoi şi este fratele scriitorului Ionel Teodoreanu. Este fiul avocatului Osvald Teodoreanu şi al Sofiei Teodoreanu, fiică a compozitorului Gavriil Muzicescu şi profesoară la Conservatorul din Iaşi, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007). A urmat cursuri la Liceul Naţional (1906-1910) şi la Liceul Internat din Iaşi (1910-1914), fiind pasionat de limbile latină şi franceză, apoi a absolvit cursurile unei şcoli de ofiţeri. În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat şi a participat la luptele din Transilvania şi din Moldova, fiind grav rănit. În 1920 şi-a obţinut licenţa în drept şi a fost numit magistrat la Turnu Severin, dar a profesat doar şase luni. În 1930 a fost cooptat în conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, iar în 1934 s-a angajat ca funcţionar la Fundaţiile Regale. A debutat în 1916 cu versuri, în hebdomadarul „Capitala”. Ulterior a devenit unul dintre principalii colaboratori ai revistei „Viaţa românească”, din al cărei cerc face parte. A scris, de asemenea, la publicaţii precum „Versuri şi proză”, „Însemnări literare”, „Adevărul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Gândirea”, „Lumea”, „Opinia”, „Contimporanul”, „Lumea literară şi artistică”, „Bilete de papagal”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Universul literar” ş.a. După Al Doilea Război Mondial a mai scris la „Lumea” lui G. Călinescu şi ulterior la „Magazin”, unde a susţinut o originală şi spirituală cronică gastronomică, în continuarea celei de la „Adevărul literar şi artistic”. Pseudonimul care l-a consacrat este Păstorel, dar a mai semnat şi ca Don Quichotte, Lares, Măscăriciul Vălătuc, Red ş.a. Cea mai importantă carte a lui Al. O. Teodoreanu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc” (1928, Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistică şi umoristică românească din perioada interbelică” („Dicţionarul general al literaturii române”). Mai amintim din volumele publicate: „Mici satisfacţii” (1931), „Un porc de câne” (1933), „Bercu Leibovici” (1935), „Tămâie şi otravă” (I-II, 1934-1935), volumul de epigrame „Vin şi apă” (1936), volumul de poezii lirice „Caiet” (1938), „Berzele din Boureni” (1957) ş.a. În 1937 a primit Premiul Naţional pentru proză. La sfârşitul anilor ’50, ca urmare a epigramelor sale de circulaţie orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat şi condamnat, ieşind din detenţie în 1962 („Dicţionarul general al literaturii române”). A încetat din viaţă la Bucureşti. - 1932 – S-a născut istoricul şi profesorul de teologie Mircea Păcurariu, membru titular al Academiei Române (2015). (m. 13 ian. 2021)
- 1936 – A murit zoologul Ion Borcea, membru corespondent al Academiei Române (5 iun. 1919). (n. 13 ian. 1879)
- 1948 – S-a desfăşurat, la Belgrad, Conferinţa internaţională privind problemele navigaţiei pe Dunăre. Cu acest prilej, s-a constituit o nouă Comisie a Dunării, cu sediul la Budapesta, compusă din reprezentanţii Bulgariei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei, României, Ungariei, Ucrainei şi URSS. (30 iul.-18 aug.)
- 1984 – A murit geologul Gheorghe Murgeanu, membru titular al Academiei Române. (n. 17/30 iun. 1901)
- 2007 – A murit PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1986-2007). (n. 7 febr. 1915)
- 2012 – Sportivul Alin George Moldoveanu a cucerit medalia de aur în proba de puşcă cu aer comprimat 10 m, la Jocurile Olimpice de la Londra.
- 2012 – Alina Dumitru şi Corina Căprioriu au cucerit medalii de argint la judo, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Londra.
- 2017 – A murit solista de muzică uşoară Marina Scupra. (n. 24 dec. 1967)
- 2019 – Jucătoarea de tenis Simona Halep a fost decorată de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
- 2019 – A murit actriţa Florina Cercel. (n. 28 ian. 1943)
Australia
- 1969 – S-a născut actorul, regizorul şi producătorul Simon Baker.
Jamaica
- 1944 – S-a născut muzicianul, cântăreţul şi actorul Jimmy Cliff , laureat al Premiului Grammy în 2013, pentru cel mai bun album reggae, „Rebirth”.
Marea Britanie
- 1899 – S-a născut pianistul Gerald Moore. (m. 13 mart. 1987)
- 1914 – S-a născut omul politic Michael Morris, preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic (1972-1980), preşedinte de onoare pe viaţă al acestei instituţii din 1980. (m. 25 apr. 1999)
Maroc
- 2024 – Ziua naţională. Aniversarea ascensiunii la tron a regelui Mohamed al VI-lea.
SUA
- 1929 – S-a născut păpuşarul şi producătorul de origine canadiană Sid Krofft, laureat al Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun serial TV musical/comedie.
- 1939 – S-a născut actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul Peter Bogdanovich. (m. 6 ian. 2022)
- 1954 – S-a născut actorul, regizorul şi producătorul Ken Olin.
- 1964 – S-a născut actriţa şi producătoarea Vivica A. Fox.
- 1964 – S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul Alek Keshishian.
- 1974 – S-a născut actriţa şi producătoarea Hilary Swank, dublă laureată a premiului Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol principal, în fi lmele „Boys Don’t Cry” (1999) şi „Million Dollar Baby” (2004).
mart. 1964). Scriitorul Alexandru Osvald Teodoreanu, cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, s-a născut la Dorohoi şi este fratele scriitorului Ionel Teodoreanu. Este fiul avocatului Osvald Teodoreanu şi al Sofiei Teodoreanu, fiică a compozitorului Gavriil Muzicescu şi profesoară la Conservatorul din Iaşi, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007). A urmat cursuri la Liceul Naţional (1906-1910) şi la Liceul Internat din Iaşi (1910-1914), fiind pasionat de limbile latină şi franceză, apoi a absolvit cursurile unei şcoli de ofiţeri. În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat şi a participat la luptele din Transilvania şi din Moldova, fiind grav rănit. În 1920 şi-a obţinut licenţa în drept şi a fost numit magistrat la Turnu Severin, dar a profesat doar şase luni. În 1930 a fost cooptat în conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, iar în 1934 s-a angajat ca funcţionar la Fundaţiile Regale. A debutat în 1916 cu versuri, în hebdomadarul „Capitala”. Ulterior a devenit unul dintre principalii colaboratori ai revistei „Viaţa românească”, din al cărei cerc face parte. A scris, de asemenea, la publicaţii precum „Versuri şi proză”, „Însemnări literare”, „Adevărul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Gândirea”, „Lumea”, „Opinia”, „Contimporanul”, „Lumea literară şi artistică”, „Bilete de papagal”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Universul literar” ş.a. După Al Doilea Război Mondial a mai scris la „Lumea” lui G. Călinescu şi ulterior la „Magazin”, unde a susţinut o originală şi spirituală cronică gastronomică, în continuarea celei de la „Adevărul literar şi artistic”. Pseudonimul care l-a consacrat este Păstorel, dar a mai semnat şi ca Don Quichotte, Lares, Măscăriciul Vălătuc, Red ş.a. Cea mai importantă carte a lui Al. O. Teodoreanu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc” (1928, Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistică şi umoristică românească din perioada interbelică” („Dicţionarul general al literaturii române”). Mai amintim din volumele publicate: „Mici satisfacţii” (1931), „Un porc de câne” (1933), „Bercu Leibovici” (1935), „Tămâie şi otravă” (I-II, 1934-1935), volumul de epigrame „Vin şi apă” (1936), volumul de poezii lirice „Caiet” (1938), „Berzele din Boureni” (1957) ş.a. În 1937 a primit Premiul Naţional pentru proză. La sfârşitul anilor ’50, ca urmare a epigramelor sale de circulaţie orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat şi condamnat, ieşind din detenţie în 1962 („Dicţionarul general al literaturii române”). A încetat din viaţă la Bucureşti.



