Calendarul Zilei – 29 aprilie

Creștinii ortodocși machează Lunea Mare  și îi pomenesc pe Sfinții Nouă Mucenici din Cizic, Nectarie de la Optina, Memnon Marturisitorul, Avxivie și Vasile de Ostrog, iar credincioșii romano-catolici o celebrează pe Sfânta Ecaterina din Siena, patroană a Europei.

• Ziua Veteranilor de Război
• 1830 – S-a născut fi zicianul, chimistul şi matematicianul Emanoil Bacaloglu, membru titular al Academiei Române (29 iun. 1879). (m. 30 aug. 1891)
• 1868 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, „Societatea Filarmonică Română” (astăzi Filarmonica „George Enescu”). Primul concert al orchestrei Societăţii Filarmonice Române a avut loc la 15/27 decembrie 1868.
• 1877 – Adunarea Deputaţilor a adoptat o moţiune prin care se declara starea de război cu Imperiul Otoman. A doua zi şi Senatul a votat o moţiune similară.
• 1885 – A murit Visarion Roman, om politic şi publicist, membru corespondent al Societăţii Academice Române. (n. 5 iul. 1833)
• 1918 – A murit prozatorul, dramaturgul şi publicistul Barbu Ştefănescu Delavrancea, membru titular al Academiei Române (19 mai 1912). (n. 11 apr. 1858) Cel mai mic din cei nouă copii ai „starostelui căruţaşilor” din mahalaua Delea–Nouă, Ştefan Tudorică Albu, vrâncean la origine şi al Ianei, oameni simpli. Primul contact cu alfabetizarea îl are prin intermediul diaconului Ion Pestreanu de la biserica Sf. Gheorghe cel Nou. În anul 1866 se înscrie în clasa a doua la Şcoala de băieţi nr. 4, unde institutorul Spiridon Danielescu îi adaugă la nume sufixul „escu” care-i transformă numele din Ştefan în Ştefănescu. După două clase se transferă la Şcoala Domnească, unde le va face pe ultimele două. Urmează liceul la „Gheorghe Lazăr”, prima clasă, şi pe celelalte şapte la „Sf. Sava”. În anul 1878 se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti. După susţinerea licenţei (1882) merge la specializare la Paris, dar nu reuşeşte să-şi ia doctoratul. Datorită operei sale extrem de laborioase, în anul 1912 devine membru al Academiei Române. Barbu Ştefănescu Delavrancea desfăşoară o activitate variată: profesor suplinitor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, ziarist, avocat (este celebru procesul „Caion”, intentat lui Ioan Luca Caragiale în legătură cu paternitatea dramei Năpasta, când în sală, pentru a asculta pledoaria avocaţilor, s-a intrat doar pe baza invitaţiilor), scriitor (nuvelist şi dramaturg). Activitatea sa publicistică constă în colaborarea cu ziarele „România Liberă” şi „Epoca” (din 1884), al căror redactor a fost; în 1887 conduce, pentru o scurtă perioadă, „Lupta Literară” iar din anul următor devine redactor la revista lui B.P. Hasdeu, „Revista Nouă” şi colaborator la „Democraţia” şi „Voinţa naţională”; din 1893 începe colaborarea cu „Literatura şi ştiinţa” lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Alte publicaţii la care a colaborat de-a lungul timpului au fost: „Revista Literară”, „Familia”, „Românul”. În literatură debutează în anul 1878 cu volumul de poezii intitulat Poiana lungă, semnat „Barbu”, iar în anul 1883 debutează ca nuvelist cu opera Sultănica, urmează Bunicul, Bunica, Domnul Vucea şi, mai ales, Hagi Tudose (1903). Din anul următor publică sub pseudonimul „Delavrancea”. Inspirându-se din folclor, a lăsat câteva basme de o neasemuită frumuseţe: Neghiniţă, Palatul de Cleştar, Dăparte, Dăparte, Moş Crăciun etc. Barbu Ştefănescu Delavrancea este cunoscut publicului larg mai ales pentru trilogia sa istorică „Apus de soare” (1909), „Viforul” (1910), „Luceafărul” (1910), plină de un suflu romantic. Ca politician, se remarcă prin deţinerea mai multor demnităţi: primar al Bucureştilor (1899), ministru al Lucrărilor Publice (1910-1912), ministru al Industriei şi Comerţului (1917), deputat. Unul dintre cei mai mari oratori români, pe lângă colosala-i operă, nu atât cantitativ, cât prin frumuseţea şi stilul ei, a fost şi un mare patriot care a militat pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat: „Visul atâtor generaţii de strămoşi, de moşi şi de părinţi l-am visat şi noi, şi acum îl vedem aevea (…) Suntem un singur popor, Carpaţii ne sunt şira spinării”.
• 1925 – S-a născut inginerul Alexandru Timotin, membru titular al Academiei Române. (m. 4 iun. 2007)
• 1927 – S-a născut fi losoful Virgil Cândea, membru titular (31 mai 1993) şi vicepreşedinte al Academiei Române. (m. 16 feb. 2007)
• 1936 – S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei. (m. 28 mart. 1997)
• 1941 – S-a născut regizorul Mircea Veroiu. (m. 26 dec. 1997)
• 1947 – A murit istoricul Gheorghe Ciuhandu, membru de onoare al Academiei Române (30 mai 1946). (n. 23 apr. 1875)
• 1955 – A murit Daniel Danielopolu, fi ziolog, clinician şi farmacolog, membru de onoare al Academiei Române. (n. 12/24 apr. 1884)
• 1956 – S-a născut actorul Florin Călinescu.
• 1975 – A murit Radu Gyr (Radu Demetrescu), poet, dramaturg şi eseist. (n. 2 mart. 1905)
• 1982 – A murit regizorul de film Doru Năstase. (n. 2 febr. 1933)
• 1991 – Remaniere în guvernul Petre Roman (28 iun. 1990 – 26 sept. 1991); intră în guvern un reprezentant al PNL (Mihnea Marmeliuc, ca ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale) şi este respinsă de Parlament candidatura lui Dinu Patriciu, precum şi a lui Radu Berceanu.
• 2004 – Preşedintele Ion Iliescu a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Varşovia, cu tema „Europa dincolo de UE”. (20 de ani)
• 2004 – Premierul Adrian Năstase a efectuat o vizită de lucru în Franţa, la invitaţia omologului francez, Jean-Pierre Raff arin. (29-30)
• 2005 – A murit Mircea Dezideriu Banciu, inginer chimist, membru titular al Academiei Române. (n. 19 aug. 1941)
• 2010 – A murit Cornelia Bodea, istoric, membru titular al Academiei Române. (n. 9 apr. 1916)
• 2017 – Preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea specială a Consiliului European în format UE 27 de la Bruxelles.
• 2019 – A murit, într-un accident rutier, creatorul de modă Răzvan Ciobanu. (n. 28 ian. 1976)
• 2024 – Gala Premiilor Gopo 2024.

Sursa: „Agerpres”