România este una dintre țările cu cele mai mici procente de locuințe asigurate la dezastre naturale, cum ar fi cutremurele sau inundațiile. Chiar și așa, cele 1,85 de milioane de locuințe acoperite printr-o poliță de catastrofă arată o medie de 20 la sută a clădirilor asigurate, procent care ne-ar plasa măcar peste nivelul unor țări din afara UE. Din păcate, însă, analizată județ cu județ, situația este mult mai gravă.
Unele dintre județele cele mai expuse la riscuri catastrofale, precum cutremurul, inundațiile majore sau alunecările de teren, au un număr neglijabil de locuințe asigurate. Evenimente cum au fost cele prin care a trecut Turcia zilele acestea ne aduc aminte de faptul că, deși viața și sănătatea sunt cele mai importante, un dezastru ne poate lăsa, practic, pe drumuri. Aceasta mai ales în condițiile în care statul și-a arătat în numeroase ocazii limitele în ceea ce privește ajutorul pe care îl poate acorda celor afectați.
Datele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) – entitatea care emite asigurările obligatorii de locuințe – indică un adevărat dezastru. Doar câteva județe și municipiul București depășesc media pe țară în ceea ce privește asigurarea. Acestea sunt Arad, Timiș, Sibiu, Brașov, Prahova, Constanța și Cluj. Fără aceste zone – dintre care se remarcă București, Timiș și Brașov cu un nivel de asigurare de peste 30 la sută -, media națională scade spre maximum 15 la sută.
Se știe deja că cele mai expuse zone când vine vorba despre un cutremur sunt Vrancea și Buzău. Din păcate, ponderea locuințelor asigurate nu este mare în cele două județe, arată datele economica.net. În Vrancea, de exemplu, doar 22.008 locuințe sunt asigurate în caz de dezastre, ceea ce reprezintă un grad de cuprindere în asigurarea fondului locativ de numai 13,70 la sută. Nici la Buzău lucrurile nu stau mai bine. Ultimele date disponibile, din 31 ianuarie 2023, indică un număr de 31.244 de polițe încheiate, ceea ce ar însemna daune plătite în valoare de 2.581.799,59 lei și un grad de cuprindere în asigurarea fondului locativ de numai 15,28 la sută.
Situația este mai gravă în județele din sud și în cele din estul și nord-estul Moldovei, unde ponderea asigurărilor este practic neglijabilă. De precizat că mare parte din aceste județe se află în cele mai fierbinți zone de risc atât în ceea ce privește cutremurul cât și expunerea la inundații. Istoricul catastrofelor certifică acest fapt.
Sub 2 euro pe lună pentru asigurarea obligatorie
Asigurarea PAD, obligatorie prin lege, costă 20 de euro pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pentru cele din chirpici. Suma asigurată este 20.000 de euro, pentru locuințele din materiale moderne și 10.000 de euro pentru celelalte, iar riscurile acoperite sunt cutremur, inundație și alunecări de teren. Legea spune că cine nu își asigură locuința e pasibil de amendă între 100 și 500 de lei, însă realitatea este că această amendă, care intră în responsabilitatea primăriilor, nu este aplicată. Reamintim și că actualul program de reasigurare al PAID acoperă daune de până la 1 miliard de euro, ceea ce înseamnă că, în condiții normale, pagube cumulate care nu depășesc această sumă sunt acoperite de firme gigant, de reasigurare. În mod evident, pentru locuințele din București, cel puțin, suma asigurată este mult prea mică, însă aceasta poate fi suplimentată printr-o asigurare facultativă.
Câte grade poate avea un eventual cutremur în zona Vrancea
În zona seismică Vrancea, cel mai puternic cutremur care poate avea loc este de 8,1 grade. Acest lucru este precizat într-un document oficial al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, scrie gândul.ro.
Potrivit IGSU, un cutremur cu magnitudinea de 8 grade eliberează o energie egală cu cea produsă de 1.200 de bombe nucleare precum cele de la Hiroshima sau cu cea eliberată de explozia a 15 milioane de tone de TNT.
„Conform Proiectului RO-RISK, cel mai puternic cutremur ce poate avea loc în această zonă poate avea 8,1 Mw (magnitudine – n.r.). Datorită adâncimii mari a cutremurelor, modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de cutremurele din această sursă nu sunt majore doar în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV”, se arată în document.
Seismicitatea României este dominată de sursa Vrancea, care este situată în punctul de convergență dintre Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.
„Coliziunea acestor plăci a provocat acum câteva zeci de milioane de ani desprinderea unui bloc litosferic care este în prezent scufundat în manta (litosfera este scoarța, învelișul exterior solid al globului pământesc; așadar este vorba despre un bloc din scoarța terestră care s-a scufundat în manta, al doilea strat al Pământului, aflat sub scoarță). Blocul provine dintr-o veche placă tectonică suficient de rece și rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, fiind greu de topit, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi intermediare (între 90 și 180 de km de obicei) unde, în mod normal, condițiile de temperatură ar face imposibil acest lucru”, se mai precizează în document.
